Prevenirea și combaterea traficului de ființe umane

,,Traficul de ființe umane este sclavia ce se desfășoară

chiar sub ochii noștri în Europa secolului XXI”

Maud de Boer-Buquicchio,

Secretar General Adjunct al Consiliului Europei

Traficul de ființe umane reprezintă o problemă majoră întreaga lume, Republica Moldova nefiind o excepție. În fiecare an, un număr tot mai mare de persoane devin victime ale traficului de ființe umane. În mare parte, victimele sânt destinate exploatării sexuale (43%), dar mai multe din persoanele traficate sânt folosite și ca muncitori neplătiți și ilegali la lucrări agricole, în întreprinderi cu condiții grele de muncă sau ca servitori în familii (32%). Organizația Mondială a Muncii (OMM) estimează numărul acestor persoane la 2,45 milioane, majoritatea fiind femei și copii.

Un asemenea trafic, cu incidente penale pentru victimele sale, reprezintă o versiune modernă a comerțului cu sclavi din trecut. Ființele umane sunt tratate ca o marfă care poate fi vândută; persoanele traficate sânt forțate să muncească de obicei în industria sexului, dar și în agricultură sau în întreprinderi cu condiții grele de muncă legale sau din economia tenebră și sânt plătite mizerabil sau chiar de loc. Majoritatea victimelor sunt tineri, chiar uneori și copii, toate căutând cu disperare să-și câștige cel puțin o existența precară, dar până la urmă se aleg doar cu viața răvășită de abuzuri și extorcare.

Traficul de ființe umane reprezintă o formă avansată a comerțului cu sclavi, este o infracțiune, combaterea căreia prezintă o sarcină ce stă în fața întregii omeniri, prevenirea ei a devenit o problemă ce trebuie inclusă la același nivel cu combaterea terorismului, a traficului de droguri, a cancerului și a maladiei HIV/SIDA.

Ce este traficul de ființe umane?

Conform art. 165 al Codului penal al Republicii Moldova, traficul de ființe umane este recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unei persoane, cu sau fără consimțământul acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială sau necomercială, prin muncă sau servicii forțate, pentru cerșetorie, în sclavie sau în condiții similare sclaviei, de folosire în conflicte armate sau în activități criminale, de prelevare a organelor sau țesuturilor, săvârșită prin:

a) amenințare cu aplicarea violenței fizice sau psihice nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, inclusiv prin răpire, prin confiscare a documentelor și prin servitute, în scopul întoarcerii unei datorii a cărei mărime nu este stabilită în mod rezonabil, precum și prin amenințare cu divulgarea informațiilor confidențiale familiei victimei sau altor persoane atât fizice, cât și juridice;
b) înșelăciune;
c) abuz de poziție de vulnerabilitate sau abuz de putere, dare sau primire a unor plăți sau beneficii pentru a obține consimțământul unei persoane care deține controlul asupra unei alte persoane.

Convenția Consiliului Europei definește traficul de ființe umane drept:

acțiune de: ,,recrutare, transportare, cazare sau primirea de persoane”;
prin intermediul: ,,amenințării cu forța sau utilizării forței sau a altor forme de constrângere, prin răpire, fraudă, înșelăciune, abuz de putere sau de situația de vulnerabilitate , prin oferirea sau acceptarea de plăți sau avantaje pentru obținerea consimțământului unei persoane având autoritate asupra altei persoane”;
în scopul exploatării acestei persoane: ,,Exploatarea cuprinde, cel puțin, exploatarea prostituției celorlalți sau alte forme de exploatare sexuală, munca sau serviciile forțate, sclavia sau practici similare ale acestea, ale aservirea sau prelevarea de organe”.

Prevenirea și combaterea traficului de ființe umane continuă să constituie o prioritate pentru Guvernul Republicii Moldova, acest fapt fiind exprimat prin politicele naționale și angajamentele față de rigorile traficul de ființe umane.

Republica Moldova a creat un cadrul legal și instituțional de prevenire și combatere, iar eforturile sunt coordonate de Comitetul Național Antitrafic.

Republica Moldova și-a asumat un șir de obligații cu privire la combaterea traficului de ființe umane, semnând și ratificând convenții internaționale și regionale în acest sens, cum ar fi Protocolul privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor și copiilor (Protocolul de la Palermo), Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane și Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate.

În ultimii ani, conform datelor furnizate de raportul UNODC pentru Republica Moldova, fenomenul traficului de ființe umane a scăzut pe segmentul traficului de ființe umane în general, dar a rămas neschimbat pe segmentul traficului de copii. În acest sens, Republica Moldova continuă să întreprindă eforturi pentru a minimiza fenomenul, bazându-se pe expertiza și profesionalismul principalilor actori implicați, aceastea fiind salutate în ultimul raport GRETA și în raportul privind traficul de persoane al Departamentului de Stat SUA. Pe 22 mai 2018 prin Hotărârea de Guvern nr. 461 a fost aprobată Strategia Națională de prevenire și combatere a traficului de ființe umane pentru anii 2018-2023 ți Planul de Acțiuni pentru anii 2018-2020 privind implementarea acesteia.

Problema traficului de fiinţe umane şi combaterea ei:

Pornind de la cele enunțate mai sus putem trage anumite concluzii privind problema traficului de fiinţe umane precum şi elabora unele măsuri de prevenire şi combatere a acestui fenomen. Având în vedere faptul că grupul de risc e format în mare majoritate din persoanele ce aparţin păturii social-vulnerabile, în majoritate provenind din mediul rural, ce nu dispun de o sursă permanentă şi îndestulătoare de venituri, precum şi cele ce nu posedă studii, în majoritate având studii generale obligatorii, este necesar de a lua următoarele măsuri:

– De desfăşurat campanii informaţionale privind problema traficului, atrăgând o deosebită atenţie grupului de risc;

– Aducerea la cunoştinţă a populaţiei privind fenomenul de trafic, prin intermediul mass-media, televiziunii, posterelor, panourilor cu conţinut antitrafic;

– Familiarizarea populaţiei în privinţa riscului unei eventuale plecări peste hotarele ţării în urma propunerii unei oferte duioase de muncă, sau a unei cereri false de cerere în căsătorie;

– Reducerea sărăciei şi şomajului;

– Creşterea nivelului de angajare în câmpul muncii a populaţiei de la sate, inclusiv a femeilor;

– Susţinerea materială a paturilor social-vulnerabile;

– Diminuarea discriminării în drepturi a femeilor şi copiilor, reducerea violenţei în familii.

În ţările ce ocupă un loc de frunte ca fiind cele mai frecvente pieţi de ,,desfacere” a mărfii vii din Moldova (Turcia, Rusia, Emiratele Arabe Unite), este necesar de a întreprinde următoarele măsuri de combatere şi prevenire a acestor crime:

– Iniţierea unor mecanisme eficiente de combatere a cazurilor de trafic;

– Modificarea legislaţiei ţărilor respective în scopul combaterii acestui fenomen;

– Întreţinerea unei colaborări eficiente între organele de drept a Republicii Moldova şi cele ale altor state în vederea identificării cazurilor de trafic, inclusiv traficul de copii.

Traficul de fiinţe umane subminează valorile fundamentale ale Consiliului Europei, astfel încât Consiliul s-a angajat să-l combată. Mai mult ca atât, fiind un organism pan-european, Consiliul este cea mai potrivită autoritate chemată să suprime toate manifestările traficului de fiinţe umane şi să protejeze victimele acestuia. Preocuparea primordială a Consiliului Europei este de a proteja și a asigura drepturile omului și de a le extinde asupra tuturor cetățenilor statelor membre, indiferent de sex, rasă, origine, culoare sau religie.

Traficul de persoane constituie:

– O încălcare gravă a drepturilor omului;

– O infracţiune în care victimele sunt tratate ca bunuri si vândute pentru obţinerea de profit;

– Un fenomen de amploare care ne poate afecta pe oricare dintre noi.

Cum să eviți a cădea victimă traficanților de ființe umane:

Nu încredințați persoanelor necunoscute, dar și a celor pe care le cunoașteți, indiferent de pretextul invocat de acestea, actele de identitate (buletinul de identitate, pașaportul);
Fiți foarte prudenți cu informațiile apărute în presă sau în alte surse referitoare la plecarea în străinătate și angajarea la muncă;
Nu fiți încrezuți în sine și în promisiunile celor care vă propun o angajare rapidă și bine plătită în străinătate la muncă, de cele mai dese ori, aceste oferte se dovedesc a fi, în final, doar o simplă momeală;
Apelați la serviciile unei firme specializate de angajare la muncă în străinătate;
Refuzați și evitați persoanele care vă propun perfectarea gratuită și urgentă a actelor de plecare în străinătate, căci s-ar putea să plătiți, mai târziu cu propria viață.
Înainte de a lua o decizie de plecare la muncă în străinătate, ar fi bine să vă sfătuiți cu cei apropiați și să contactați, fie și telefonic, pentru o informare mai amplă, organizațiile neguvernamentale care monitorizează fenomenul angajării la muncă în străinătate sau cel al traficului de ființe umane.

În Republica Moldova, pentru al 7-lea an consecutiv, s-a desfăşurat Campania naţională „Săptămâna de luptă împotriva traficului de fiinţe umane” inițiată de Comitetul Nțional pentru Combaterea Traficului de Ființe Umane. Campania a avut loc în perioada 18 – 25 octombrie 2018, atât la nivel central, cât și local fiind totoadată implicată în această acțiune și Biblioteca Municipală ,,B.P. Hasdeu” şi în special Biblioteca ,,Onisifor Ghibu”.