expoziţie virtuală

Gheorghe Platon, istoric român, membru titular al Academiei Române – 95 de ani de la naștere

Platon, Gheorghe. Boierimea din Moldova în secolul al XIX-lea. Context European, evoluție social și politică/ Gheorghe Platon. – București: Ed. Academiei Române, 1995. – 204 p.

O reconstituire – fie și secvențială – a istoriei nobilimilor europene în epoca modernă depășește cu mult puterile și chiar capacitatea de rezistență a unei singure persoane. Oricât de mare i-ar fi ambiția, exegetul riscă din start, la acest capitol, să se confrunte cu obstacole practic insurmontabile. Nu este vorba numai de bibliografia în sine a chestiunii, cum îndată se va vedea de ce. Informația, atâta câtă e, se poate parcurge relativ ușor, cu minima condiție a cunoașterii limbilor în care este scrisă și, desigur a accesului la ea.

Platon, Gheorghe. De la constituirea națiunii la marea unire/ Gheorghe Platon. – Iași: Ed. Universității „AL. I. Cuza”, 1995. – 288 p.

Legitimate istoric și afectiv, studiile adunate se înfățișează drept câteva popasuri meditative – făcute de-a lungul unui sfert de veac – asupra unor probleme fundamentale ale istoriei de veac – asupra unor probleme fundamentale ale istoriei noastre moderne. Actul de cunoaștere și de explorare sistematică și metodică se îndreaptă spre mai multe capitole, puternic individualizate, din existența istorică a poporului nostru: formarea națiunii și a conștiinței naționale, specificul dezvoltării istorice în perioada secolului al XIX-lea, influența Revoluției franceze, Liberalismul românesc, revoluțiile din 1821 și 1848, Principatele în cadrul relațiilor internaționale, constituirea statului național, independența ș.a.

Platon, Gheorghe. Geneza revoluției române de la 1848/ Gheorghe Platon. – București: Ed. Junimea, 1980. – 304 p.

Perioada, asupra căreia stăruim în cercetarea noastră (1750-1848), aflată la punctul de contact dar și de ciocnire între două orânduiri, este – pentru istoric, cel puțin – una dintre cele mai spectaculoase sub raportul diversității fenomenelor. Criza sistemului feudal își găsește expresie în apariția noului în toate sectoarele vieții economice, sociale și politice, precum și în ideologie; formele vechi, feudale, sunt subminate și înlăturate treptat. Fenomenele noi, aflate într-un strâns raport de interdependență dialectică, provoacă reacții în lanț, schimbând ireversibil aspectul general al societății.

Platon, Gheorghe. Istoria modernă a României/ Gheorghe Platon. – București: Ed. Didactică și Pedagogică, 1985. – 556 p.

Manualul de istorie modernă a României are ca obiect de studiu analiza uneia dintre cele mai frământate și bogate perioade în împliniri din istoria poporului nostru. Este perioada când s-a format națiunea, s-a consolidat conștiința națională, când, printr-un șir de revoluții, sociale și naționale – revoluția de la 1821 și cea din 1848, revoluțiile pentru unitate și independență -, națiunea română și-a realizata statul național și unitatea, și-a câștigat și și-a consolidat independența, s-a organizat în conformitate cu spiritul epocii moderne, pregătind condițiile în care, în 1918. A fost înfăptuită Unirea cea Mare, când România s-a constituit în hotarele sale firești, naționale.

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s