77 de ani de la primul val de deportări din Basarabia şi Nordul Bucovinei

La un an după retragerea administraţiei româneşti, sovieticii au ridicat primul val al deportărilor, pe criterii sociale şi etnice. În anul 1941, în noaptea de 12 spre 13 iunie a început primul val de deportări din RSSM în infernul Siberiei. Conform datelor de arhivă, la acea dată, în Basarabia, Nordul Bucovinei şi Herţa au fost ridicate de la casele lor 29.839 de persoane, dintre care 5479 au fost arestate (ca „membri ai organizaţiilor contrarevoluţionare şi alte elemente antisovietice”) şi 24.360 au fost deportate.

Cartea Memoriei a apărut ca o iniţiativă a oamenilor de bună credinţă: cercetători, istorici, scriitori, foşti deţinuţi politici, care au invocat ideea reparării actului justiţiar al deportărilor.

De remarcat, faptul că ideea fost susţinută de Colegiul Ministerului Culturii şi Cultelor din Republica Moldova, care în 1991 au adoptat o hotărâre specială în acest sens. În acelaşi an, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei şi-a asumat responsabilitatea realizării acestei lucrări comemorative. Astfel a fost constituit un grup de cercetători care au început colectarea materialelor documentare despre persoanele supuse represiunilor în perioada totalitarismului comunist.

Cu sprijinul Fundaţiei Soros au fost editate 4 volume ale catalogului victimelor totalitarismului comunist Cartea Memoriei (1999, 2001, 2003, 2005).

cartea-memoriei-1

 

Cartea Memoriei: Catalog al victimelor totalitarismului comunist/ Muzeul Naţ. de Istorie a Moldovei; coord. şi red. şt. Elena Postică. – Chişinău: Ed. Ştiinţa, 1999. Vol. 1.– 480 p.

Volumul 1 al Cărții Memoriei începe catalogul victimelor totalitarismului comunist și cuprinde date privind persoanele supuse represiunilor din 4 municipii (Chișinău, Bălți, Bender (Tighina), Tiraspol) și 10 raioane ale Republicii Moldova (Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Camenca, Cantemir, Căinari, Călărași, Căușeni, Cimișlia), circa 20.000 de oameni.

cartea-memoriei-2

 

 

Cartea Memoriei: Catalog al victimelor totalitarismului comunist/ Muzeul Naţ. de Istorie a Moldovei; coord. şi red. şt. Elena Postică. – Chişinău: Ed. Ştiinţa, 2001. Vol. 2.– 464 p.

Ediţia de față este o continuare a catalogului victimelor totalitarismului comunist, început cu volumul 1 al Cărții Memoriei. Întocmit în baza materialelor de arhivă, volumul 2 cuprinde date privind persoanele supuse represiunilor, circa 20.000 de oameni, din 11 raioane ale Republicii Moldova.


cartea memoriei

Cartea Memoriei: Catalog al victimelor totalitarismului comunist/ Muzeul Naţ. de Istorie a Moldovei; coord. şi red. şt. Elena Postică. – Chişinău: Ed. Ştiinţa, 2003. Vol. 3.– 424 p.

Volumul al III-lea al Cărţii Memoriei continuă catalogul victimelor totalitarismului comunist (vol I şi II au apărut respectiv în 1999 şi 2001) şi cuprinde numele a peste 20 000 de persoane din zece foste raioane ale Republicii Moldova.

Ediţia este alcătuită pe bază de material informativ şi iconografic inedit, extras din arhive, şi dezvăluie destinul tragic al populaţiei băştinaşe în perioada dictaturii comuniste.

 

cartea-memoriei-4Cartea Memoriei: Catalog al victimelor totalitarismului comunist/ Muzeul Naţ. de Istorie a Moldovei; coord. şi red. şt. Elena Postică. – Chişinău: Ed. Ştiinţa, 2005. Vol. 4.– 440 p.

Volumul al 4-lea al Cărții Memoriei încheie catalogul victimelor totalitarismului comunist și cuprinde numele a peste 20.000 de persoane din 9 raioane ale Republicii Moldova (Strășeni, Șoldănești, Ștefan-Vodă, Taraclia, Telenești, Ungheni, Vulcănești, UTA Găgăuzia: Comrat, Ceadâr-Lunga). Volumul include, de asemenea, anexe: Completări la listele victimelor represiunilor comuniste incluse în vol. 1–3; Slujitori ai cultelor supuși represiunilor comuniste; Tablou cuprinzând persoanele din municipiul Chișinău, care au fost deportate de autoritățile sovietice în timpul ocupației Basarabiei.

deportări-2013Olaru-Cemîrtan, Viorica. Deportările din Basarabia: 1940-1941, 1944-1956 / Viorica, Olaru-Cemîrtan. – Chişinău: Ed. Pontos, 2013. – 548 p.

,,Cartea Vioricăi Olaru-Cemârtan, doctor în istorie, analizează o componentă definitorie a regimului comunist din Uniunea Sovietică şi nu numai din această ţară, dezvăluindu-i natura represivă, motivată şi chiar nemotivată din punctul de vedere al propriei existenţe. Frica, un instrument al puterii, trebuia să cuprindă nu numai anumiţi cetăţeni, ci colectivităţi, categorii largi de persoane, înainte ca acestea să se gândească măcar la nesupunere sau la rezestinţă”.

                                                          (Ion Agrigoroaiei)

deportări-2017Olaru-Cemîrtan, Viorica. Deportările din Basarabia: 1940-1941, 1944-1956 / Viorica, Olaru-Cemîrtan. – Chişinău: Ed. Lexon Prim, 2017. – 540 p.

,,Reeditarea cărţii scrise de dr. Viorica Olaru-Cemîrtan, apărută în anul 2013, reprezintă o dovadă peremtorie a interesului constant manifestat de cercuri largi de cititori pentru una dintre cele mai dureroase experienţe trăite de românii din Basarabia şi Nordul Bucovinei în anii ocupaţiei sovietice. În anii trecuţi de la prima ediţie, autoarea a desfăşurat o activitate rodnică în direcţia îmbogăţirii documentaţiei, a lărgirii dezbaterii şi a formulării de noi concluzii”.

                                                           (Ion Agrigoroaiei)

calvarul

 

Pasat, Valeriu. Calvarul: Documentarul deportărilor de pe teritoriul RSS Moldoveneşti 1940-1950 / Valeriu Pasat. – Chişinău: Ed. Rosspen, 2006. – 456 p.

Pe măsura investigării unor importante de documente de arhivă, până nu de mult inaccesibile studiului, cercetările autorului urmăresc drumul dramatic al celor trei deportări de pe teritoriul RSS Moldoveneşti în perioada anilor 1940-1950, regăsindu-le în conjuncţie cu evenimentele care s-au desfăşurat în întreaga Uniune Sovietică şi în special, în regiunile ei de vest.

 

victimele-teroriiMoraru, Alexandru. Victimele terorii comuniste din Basarabia / Alexandru Moraru. – Chişinău: Ed. Iulian, 2010. – 444 p.

,,Profesorul Alexandru Moraru, specialist recunoscut şi apreciat în problemele de istorie contemporană şi de arhivistică, harnic editor al surselor trecutului, s-a impus mai cu seamă în ultima vreme graţie studiilor şi volumelor tipărite la Chişinău ori în Ţară, mai precis la Iaşi şi Bucureşti. Prezentul volum, rod al unor investigaţii de preferinţă şi de durată, reuneşte mai multe documente, depistate în Arhivele din Chişinău, majoritatea copleşitoare a materialelor fiind inedite”.

                                                          (Gheorghe Buzatu)

pustiireaMoraru, Ion. Pustiirea. Treptele infernului / Ion Moraru. – Chişinău: Ed. Flux, 2007. – 448 p.

,,Cartea autobiografică ,,Pustiirea”, se înscrie în seria celor mai reuşite lucrări de memorii apărute după căderea comunismului. Autorul vădeşte o excepţională capacitate de a selecta din noianul amintirilor celor mai relevante întâmplări care au marcat nu doar propriul destin, ci şi soarta întregii Basarabii. Forţa mărturisirii este izbitoare pe chipurile rudelor, ale sătenilor, ale activiştilor, ale anchetatorilor”.

                                                                     (Iurie Roşca)

 

ţăran-deportatNimigeanu, Dumitru. Însemnările unui ţăran deportat din Bucovina / Dumitru Numigeanu. – Timişoara: Ed. de vest, 1993. – 174 p.

‚,Aceste Însemnări ale lui Dumitru Nimigeanu din Tereblecea povestesc nu numai suferinţele lui, în timpul anilor de exil în Kazastan şi Siberia, ci şi fuga lui de acolo, până a ajuns cu familia sa în Australia. Această carte este mărturia unui om despre pătimirea milioanelor de fiinţe omeneşti smulse de la vetrele lor şi deportate, pentru a fi distruse, departe de ochii lumii civilizate, în gheţurile Siberiei, în pustiurile Mongoliei, în pădurile sălbatice ale Uralilor”.

                                                              (Grigore Nandriş)

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s