Revistă bibliografică
1. Seymour-Smith, Martin. 100 cele mai importante cărţi din istoria omenirii / Martin Seymour-Smith. – Bucureşti : Lider, 2007. – 504 p.

Unele, cum sunt Biblia sau Coranul, au devenit cartea de căpătâi a religiilor practicate de milioane de oameni. Altele, precum Iliada şi Odiseea de Homer sau Operele lui Shakespeare, au atins apogeul expresiei artistice.
Structurată în ordine cronologică, „100 cele mai importante cărţi din istoria omenirii” este o lucrare inedită, în care accentul cade pe filosofie şi gândire, ce reprezintă o reală mărturie despre puterea cuvântului scris.
2. Cartea cu bunici. – Bucureşti : Humanitas, 2008. – 513p.
Crescut fiind de bunici şi copilărind apoi zeci de vacanţe la ţară, am fost tare uimit să întâlnesc oameni pentru care bunicii nu înseamnă nimic. Asociaţii ideii de poveste copilăria fără bunici mi se pare cel mai trist lucru cu putinţă. În 2001, am scris în România literară un text – reprodus în cartea de faţă – despre bunicii mei. Reacţiile stârnite de acel material şi scrisorile pe care le-am primit ulterior mi-au confirmat faptul că există nenumărate poveşti extraordinare cu bunici. Aş fi vrut să le citesc pe toate. Şeherezada însăşi trebuie că are o nepoţică pe undeva. Ideea acestei cărţi a venit, aşadar, de la sine şi, iată, în trei ani s-au adunat aproape o sută de texte în care există bunici la discreţie. Mai ales pentru cei care nu şi-au cunoscut bunicii niciodată. Le mulţumesc tuturor celor care au onorat această carte cu nepreţuitele lor amintiri. Marius Chivu.
3. Labarre, Albert. Istoria cărţii / Albert Labarre. – Iaşi : Institutul European, 2001. – 144 p.
Acest obiect pe care Orientul antic îl păstra sub formă tăbliţe de argilă, grecii şi romanii îl desfăşurau sub ochii lor, Evul Mediu îl ataşa de bănci, strămoşii noştri îl luau în mână iar noi putem să-l punem în buzunar – acest obiect, Cartea, are un loc atît de important în exprimarea gîndirii şi în păstrarea oricărei cunoştinţe, încît merită un studiu aparte. Ea poate părea un obiect de studiu limitat, în realitate este un fenomen complex.

5. Cartea amintirilor. – Bucureşti : Ed. Ion Creangă, 1987. – 238 p.

De aceea, înainte de a prezenta conţinutul volumului, pentru o cît de sumară iniţiere, sunt binevenite şi folositoare cîteva lămuriri şi consideraţii teoretice referitoare la acest domeniu literar – proza memorialistică.
6. Cărţi populare. – Bucureşti : Albatros, 1973. – 251 p.

7. Cartea naturii : antologie. – Ch. : S.n., 2007, – 252 p.

8. Cartea poeziei – 2011 . – Ch. : Arc, 2011. – 272 p.
