Revistă bibliografică
1. Seymour-Smith, Martin. 100 cele mai importante cărţi din istoria omenirii / Martin Seymour-Smith. – Bucureşti : Lider, 2007. – 504 p.
În volumul de faţă, Martin Seymour – Smith a selecţionat o sută de cele mai valoroase cărţi scrise vreodată, care au exercitat de-a lungul timpului o influenţă decisivă asupra cursului civilizaţiei.Unele, cum sunt Biblia sau Coranul, au devenit cartea de căpătâi a religiilor practicate de milioane de oameni. Altele, precum Iliada şi Odiseea de Homer sau Operele lui Shakespeare, au atins apogeul expresiei artistice.
Structurată în ordine cronologică, „100 cele mai importante cărţi din istoria omenirii” este o lucrare inedită, în care accentul cade pe filosofie şi gândire, ce reprezintă o reală mărturie despre puterea cuvântului scris.
2. Cartea cu bunici. – Bucureşti : Humanitas, 2008. – 513p.
Crescut fiind de bunici şi copilărind apoi zeci de vacanţe la ţară, am fost tare uimit să întâlnesc oameni pentru care bunicii nu înseamnă nimic. Asociaţii ideii de poveste copilăria fără bunici mi se pare cel mai trist lucru cu putinţă. În 2001, am scris în România literară un text – reprodus în cartea de faţă – despre bunicii mei. Reacţiile stârnite de acel material şi scrisorile pe care le-am primit ulterior mi-au confirmat faptul că există nenumărate poveşti extraordinare cu bunici. Aş fi vrut să le citesc pe toate. Şeherezada însăşi trebuie că are o nepoţică pe undeva. Ideea acestei cărţi a venit, aşadar, de la sine şi, iată, în trei ani s-au adunat aproape o sută de texte în care există bunici la discreţie. Mai ales pentru cei care nu şi-au cunoscut bunicii niciodată. Le mulţumesc tuturor celor care au onorat această carte cu nepreţuitele lor amintiri. Marius Chivu.
3. Labarre, Albert. Istoria cărţii / Albert Labarre. – Iaşi : Institutul European, 2001. – 144 p.
Acest obiect pe care Orientul antic îl păstra sub formă tăbliţe de argilă, grecii şi romanii îl desfăşurau sub ochii lor, Evul Mediu îl ataşa de bănci, strămoşii noştri îl luau în mână iar noi putem să-l punem în buzunar – acest obiect, Cartea, are un loc atît de important în exprimarea gîndirii şi în păstrarea oricărei cunoştinţe, încît merită un studiu aparte. Ea poate părea un obiect de studiu limitat, în realitate este un fenomen complex.
Prezenta carte a dnei dr. prof. univ. Zamfira Mihail poate fi comparată cu un stejar secular dacă îi analizăm conţinutul, care impresionează prin vastitatea abordărilor, adâncimea cronologică a subiectelor cercetate, diversitatea valorilor culturale, literare, lingvistice prezente în volum.5. Cartea amintirilor. – Bucureşti : Ed. Ion Creangă, 1987. – 238 p.
Cartea amintirilor este un volum antologic de proză memorialistică, un domeniu literar mai puţin frecvent de elevi, în raport cu proza de imaginaţie.
De aceea, înainte de a prezenta conţinutul volumului, pentru o cît de sumară iniţiere, sunt binevenite şi folositoare cîteva lămuriri şi consideraţii teoretice referitoare la acest domeniu literar – proza memorialistică.
6. Cărţi populare. – Bucureşti : Albatros, 1973. – 251 p.
Textele de literatură populară stau pe un fundament folcloric vechi care mereu a fost reînnoit în diferite prelucrări. De aceea, ele nici nu au formă fixă ca literatura cultă, ci s-au dezvoltat în variante multiple, în felul literaturii orale de care s-au folosit mereu.
7. Cartea naturii : antologie. – Ch. : S.n., 2007, – 252 p.
Ai în faţă, iubite cititor, o carte despre codrul cel verde, despre izvoarele cele limpezi, despre pămîntul cel îmbrăcat cu podoabe neasemuit de frumoase, precum munţii şi râurile şi marea cea mare, precum pajiştile înflorite şi apele cristalin curgătoare şi lacurile şi câmpiile de aur şi de pâine, precum blânda doinire ondulată a văilor rodnice şi a colinelor de rouă şi de răcoare, – toate alcătuind şi la vedere, şi în tainica lucrare străfundă o Ţară negrăit de frumoasă, o grădină ca o fărâmă scumpă de rai, fără asemănare cu alte ţări şi cu alte zări ale lumii.
8. Cartea poeziei – 2011 . – Ch. : Arc, 2011. – 272 p.
Cartea poeziei – 2011 reprezintă o radiografie a creaţiei poetice a momentului, o imagine „vie” a liricii din acest spaţiu aparţinând unui context social şi literar nou, unui timp în continuă schimbare. E un context al sincronizării şi integrării în circuitul de valori general românesc. E un timp al reevaluărilor, al schimbărilor de paradigmă, al reaşezării scării valorilor.
BIBLIOTECA „ONISIFOR GHIBU” 