Istoria e o minciună pe care nimeni nu o contestă

De la Marea Baltică la Marea Neagră, 1939-1940. – Chișinău: S.n. – 2019. – 348 p.

În septembrie 1935, în cadrul Adunării Societății Națiunilor, demonstrând avantajele sistemului de securitate colectivă asupra tratatelor bilaterale de neagresiune. Maxim Litvinov, Comisarul Poporului al Afacerilor Străine al URSS, spunea: „Nu orice pact de neagresiune are drept scop consolidarea păcii în lume. În timp ce pactele de neagresiune, încheiate de Uniunea Sovietică cu vecinii săi, conțin clauza privind nulitatea pactelor în cazul comiterii agresiunii de către una dintre părțile semnatare față de orice stat terț, cunoaștem și alte pacte în care, deloc întâmplător, o atare clauză lipsește. Aceasta înseamnă că statele care și-au asigurat spatele sau flancul cu un asemenea pact de neagresiune își rezervă posibilitatea de a ataca state terțe, fără a fi sancționate”. Tocmai astfel de pact a încheiat Uniunea Sovietică cu Germania nazistă la 23 august 1939.

Mazower, Mark. Balcanii: de la sfârșitul Bizanțului până azi / Mark Mazower. – Trad. Tudor Călin Zarojanu. – București: Ed. Humanitas, 2019. – 218 p.

Istoria Balcanilor a fost adesea asociată cu violența și tulburările politice; apariția statelor naționale, pe fundalul declinului puterii otomane, a contribuit la adâncirea conflictelor și a instabilității generale. În această regiune, unde diversitatea etniilor, a religiilor și a obiceiurilor a influențat constant cursul evenimentelor, popoarele au fost mereu prinse în angrenajul forțelor care au hotărât destinele țărilor din sud-estul Europei. Analiza istoricului britanic Mark Mazower ne poartă dincolo de stereotipuri și clișee, desfășurându-ne înaintea ochilor metamorfoza spațiului balcanic de-a lungul secolelor. Remarcabilă sinteză a 500 de ani de istorie, lucrarea de față conturează o realitate mai bogată și mai impresionantă decât ne-am fi imaginat vreodată.

Poștarencu, Dinu. Basarabia în anii Primului Război Mondial / Dinu Poștarencu. – Chișinău: Ed. Lexon Prim, 2019. – 516 p.

În cele ce urmează ne-am propus să reflectăm evoluția istorică a Basarabiei pe fundalul însușirii de evenimente militare, economice și politice care s-au produs în decursul Primului Război Mondial.Dinu Poștarencu

Monarhia Habsburgică: (1848-1918). Dezvoltarea economică, administrația și sistemul juridic, forța armată. – Cluj-Napoca: Ed. Polirom, 2020. – 415 p.

Ultimile șaptezeci de ani de existență a Imperiului Habsburgic, de la revoluțiile din 1848 până la înfrângerea în Primul Război Mondial, au fost marcați de evoluții cu efecte profunde asupra principalelor sale componente și a diverselor teritorii aflate sub suveranitatea Casei de Habsburg. Analizând date statistice și reglementări ale perioadei, autorii studiilorreunite în volumul de față alcătuiesc o imagine detaliată a unora dintre aceste efecte din punct de vedere economic, social, cultural, militar și juridic. Încadrarea economiei Imperiului în procesul european de industrializare, politicile economice promovate de Monarhia Habsburgică, problema statului supranațional, fundamentele sistemului juridic și rolul armatei chezaro-crăiești în menținerea coeziunii interne și externe a Monarhiei sunt unele dintre aspectele care vădesc complexitatea statului dualist austro-ungar. Ioan-Aurel Pop

Unire-n cuget și simțiri. – Chișinău, 2020. – 148 p.

Dreptul de a ne uni toți românii într-un singur stat nu ni l-au dat războaielor sau tratatele, ci realitatea cea mai vie. Granițele noastre n-au fost de cuceriri, ci de restabilire a unui drept natural pe care toate popoarele europene l-au realizat, de la cele mai mari până la cele mai mici… Lucian Blaga

Eșanu, Andrei. Cantemiriana. Noi contribuții / Andrei Eșanu. – Chișinău: Ed. Lexon-Prim, 2021. – 268 p.

… Hronicon a toată Țara Românească (carea apoi s-au împărțit în Moldova, Munteniască și Ardealul) din descălecatul ei de la Traian, împăratul Râmului. Așijderea pentru numerele [numele] carele au avut odată și carele are acmu. Și pentru romanii carii de atuncea într-însa aședzindu-să, într-aceasși și până acum necontenit lăcuiesc…

… Niamul moldovenilor, muntenilor, ardelenilor (carii cu toții cu un nume de obște români să chiamă) să fie din rodul său hiriși romani…

Emilciuc, Andrei. Basarabia în procesul de integrare / Andrei Emilciuc. – Chișinău: Ed. Lexon-Prim, 2021. – 756 p.

Secolul al XIX-lea a reprezentat în istoria spațiului românesc nu doar o perioadă agitată din punct de vedere politico-militar, ci și o perioadă pe care mulți istorici o consideră ca afirmare a modernității românești. Pierderea și lipsa unității politice în plină perioadă de formare a națiunii române, care s-a încununat în anul 1859 cu formarea statului modern român, a avut consecințe nefaste asupra dezvoltării economice, sociale și politice a țării, căreia îi lipsea spațiul său natural istoric.

Eșanu, Andrei. Retrospecții istorice româno-ruse / Andrei Eșanu. – Chișinău: Ed. Lexon-Prim, 2021. – 180 p.

În mica culegere de studii pe care o aducem în atenția cititorului venim cu o serie de noi interpretări a unor probleme considerate până nu demult rezolvate definitiv și pentru totdeauna în știința istorică. De la bun început trebuie să arătăm că problematica relațiilor româno-est slave este una deosebit de amplă și complexă și include un larg spectru de chestiuni ce țin de istoria politică, culturală și confesională, de aceea conglomeratul de probleme trebuie abordat sistematic și trebuie să devină una din direcțiile principale ale cercetătorilor din spațiul românesc.

Ferguson, Niall. Marele război / Naill Ferguson. Tra. Ioana Aneci. – Iași: Ed. Polirom, 2021. – 517 p.

Specialist în istorie modernă și istorie economică, Niall Ferguson face aici istoria Primului Război Mondial, încercâns să-i determine cauzele și să-i explice întreaga desfășurare și consecințele pe care le-a avut. De la factorii care au provocat prăbușirea ordinii europene în 1914 la panorama războiului și chiar la evoluția pe care acesta ar fi putut-o avea dacă, de exemplu, Marea Britanie sau SUA nu ar fi intrat în război, Ferguson face o analiză detaliată pe parcursul căreia demontează mitul inevitabilității Primului Război Mondial. Critică atât politica Germaniei, cât și pe cea a Marii Britanii din epocă și ilustrează impactul funest al celei din urmă asupra istoriei europene ulterioare, punând într-o nouă lumină problema datoriilor de război.

Gherasim, Cristina. Stăpâni și robi sau nobili și țigani în Basarabia (1812-1861) / Cristina Gherasim. – Chișinău: Ed. Cartdidact, 2021. – 584 p.

În prezentul volum este abordată problema privind nobilii și țiganii din Basarabia și relațiile dintre ei pe parcursul anilor 1812-1861; acesta include studiul monografie și 100 de documente inedite (cu excepția doar a câtorva documente care au fost publicate în anii precedenți). Materialele au fost selectate, în fond, din Arhiva Națională a Republicii Moldova și doar parțial din Arhiva Istorică de Stat din Rusia (Sankt Petersburg) și din Arhiva de Stat din regiunea Odesa (Ucraina).

Howard, Douglas A. O istorie a Imperiului Otoman / Douglas A. Howard. – Trad. Irina Vainovski-Mihai; Adina Avramescu. – Iași. Ed. Polirom, 2021. – 462 p.

O istorie exhaustivă acoperind peste șase secole, de la fondarea Imperiului Otoman în Eurasia postmongolă până după Primul Război Mondial, când s-a semnat ultimul tratat de pace și s-au consfințit hotarele Turciei moderne sub Kemal Ataturk, acest volum ne arată ce a fost, cum s-a format și cum s-a destrămat Imperiul Otoman. Accesibil și bine organizat, cu numeroase ilustrații, volumul tratează nu doar istoria politică a imperiului, începând cu sultanul și curtea lui, ci și istoria economică, religioasă, culturală și mai ales socială, cu viața elitelor, dar și a oamenilor de rând, în capitală, ca și în provincii. Autorul subliniază rolul crucial al sultanilor și alm familiilor lor extinse, descrie evoluția modelului fiscal al imperiului și analizează texte din literatura otomană, punând accent pe spiritualitate, pe raportarea la spațiu și timp, dar și pe migrația, violența, flagelurile și dezastrele care au afectat imperiul din 1300 până în 1924, la destrămarea sa.

Mischevca, Vlad. Între pace și război / Vlad Mischevca. – Chișinău: Ed. Cartdidact, 2021. – 430 p.

În această monografie (în baza lucrărilor publicate, investigațiilor de mai mulți ani și a noilor cercetări ale autorului) este abordată o problematică actuală ce ține de istoria politică a Principatelor Române. Segmentul cronologic în lucrarea de față cuprinde anii 1774-1812 și reprezintă o perioadă hotărâtoare, extrem de bogată în evenimente internaționale, a istoriei politico-diplomatice a Principatelor Române. Limitele propuse înglobează evenimente de o mare importanță pe arena internațională a Europei, cu adânci și grave implicații asupra destinului principatelor.

Monarhia Habsburgică. Popoarele Imperiului. – Iași: Ed. Polirom, 2021. – 400 p.

Al doilea volum al vastei monografii istorice dedicate statului habsburgic în intervalul dintre convulsia revoluționară a pașoptismului continental și cotitura radicală a celei dintâi conflagrații mondiale abordează problematica naționalităților reunite între granițele imperiului. Impresionanta diversitate care a compus fundamentul structural al Monarhiei Habsburgice transpare în formele sale cele mai vii în textele selectate în cartea de față, de la osmoza culturilor reunite în același edificiu politic până la traiectoria particulară a corpurilor etnice surprinse în permanenta căutare a redefinirilor identitare.

Monarhia Habsburgică. Problema națională. – Iași: Ed. Polirom, 2021. – 293 p.

Dacă, începând cu anul 1918, în Europa Centrală centrul de greutate s-a deplasat din ce în ce mai mult în direcția statului național, acest obiectiv a fost totuși departe de a fi realizat. Este însă foarte posibil să ne gândim la un viitor nu foarte îndepărtat în care conceptul extensiv de stat al naționalităților îl înlocuiește pe cel de stat național. Deși marile traiectorii ale dezvoltării par de nestăvilit pe termen lung, omului îi este dat să stabilească, prin implicare personală, dacă procesul istoric va duce prin pustiul de beton al totalitarismului sau prin peisajul pluralismului. Robert A. Kann

Poștarencu, Dinu. Basarabia în primul an după anexarea la Imperiului Rus / Dinu Poștarencu. – Chișinău: Ed. S.n., 2021. – 583 p.

În urma Războiului ruso-turc din anii 1806-1812, aplicându-se clauzele sinistrului Tratat de pace de la București din 16/28 mai 1812, teritoriul dintre Prut, Nistru și Marea Neagră al Principatului Moldovei a fost anexat la Imperiul Rus. Raptul acestei părți integrante a spațiului geografic național al poporului român a fost o consecință a politicii expansioniste pe care cercurile conducătoare ale Porții Otomane și cele ale Imperiului Rus au promovat-o consecvent în Zona Mării Negre.

Rusu, Nicolae. Ramuri și rădăcini / Nicolae Rusu. – Chișinău: Ed. Pontos, 2021. – 188 p.

Această investigație genealogică era mereu amânată de alte chestiuni, aparent mai importante, dar imboldul decisiv a survenit după ce am citit „Testamentul” teologului și filosofului rus Pavel Florenski.

Goșu, Armand. Între Napoleon și Alexandru I: Contextul internațional al anexării Basarabiei / Armand Goșu. – Iași: Ed. Polirom, 2022. – 368 p.

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomane și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia.

Monarhia habsburgică. Problema confesională. – Iași: Ed. Polirom, 2022. – 510 p.

Al patrulea volum al monografiei istorice dedicate Habsburgilor urmărește evoluția numeroaselor confesiuni din imperiu, aflate în situația de a se afirma în societatea pluralistă a ultimei jumătăți de secol XIX și la începutul secolului XX. Statul garanta juridic libertatea de conștiință și libertatea religioasă, astfel că marile probleme ale unora dintre religiile recepte ori ale celei greco-ortodoxe țineau de separarea de stat și confruntarea cu celelalte forțe ale societății cu care se aflau în concurență.

Stermin, Alexandru N. Căzuți din junglă / Alexandru N. Stermin. – București: Humanitas, 2022. – 221 p.

A parcurs de la un capăt la altul Siberia, ținutul unde nu se poate trăi, dar nu se poate nici muri. S-a încumetat să calce pe ghețarii Islandei. A stat în calea vântului pe falezele abrupte ale Scoției. A traversat Anzii în Columbia, până a ajuns în bazinul fluviului Orinoco. A dormit nopți întregi în mijlocul junglei de pe Insula cea Mare a Braziliei, din Atlantic. A visat același vis împreună cu milioane de oameni la Carnavalul din Rio. În timpul pandemiei, nevoit să stea închis în casă, și-a explorat amintirile și a sondat, în măsura posibilului, memoria speciei umane. Specie supusă mecanismelor evoluției, ceea ce înseamnă, s-a gândit, că suntem mai degrabă căzuți din junglă decât din paradis… Așa a și scris și rescris Alexandru Stermin aceste povești fascinante despre Natură și Om.

Taylor, A.J.P. / Originile celui de-al doilea război mondial / A.J.P. Taylor. – Trad. Lucian Leuștean. – Iași: Ed. Polirom, 2022. – 253 p.

Originile… lui Taylor, odată publicate, au șocat, au declanșat controverse. Contextul publicării poate fi luat în considerare la aprecierea magnitudinii șocului. Volumul apărea în plin Război Rece și mai ales într-o fază de intensitate maximă a acestuia, cu trimitere la perioada 13 august 1961 – octombrie 1962. Putem remarca un semn indubitabil al calității volumului semnat de autor: a provocat rejudecarea probelor luate în considerare la explicarea alunecării Europei și a lumii în marea conflagrație a secolului XX; a zdruncinat din prejudecățile aferente realității că puternicii lumii – la rigoare: Marile Puteri componente ale Coaliției Națiunilor Unite – au tendința să scrie istoria pentru a se justifica politic și a arăta adversarul într-o lumină cât mai nefavorabilă; a resuscitat discuțiile privitoare la libertatea autorului și la responsabilitățile sale, la onestitatea sa în fața probelor.  I. Ciupercă.

Țepordei, Vasile. Iubim Basarabia / Vasile Țapordei. Vol. I – Chișinău: Ed. Știința, 2022. – 358 p.

Deși datele istorice, evenimențial și ca evoluție instituțional-mentală, s-au modificat major în ultimii 70 de ani, problemele pe care le aveau basarabenii în 1940, 1941 sau 1944 nu s-au rezolvat în mod esențial. Efectele mentale, sociale, culturale și politice ale deciziilor de atunci reverberează până azi, generând situații și nuanțe mai mult sau mai puțin imprevizibile, determinate de noile strategii geopolitice. Din această perspectivă, majoritatea problemelor „monitorizate” de Vasile Țepordei în epocă… rămân actuale… Flori Bălănescu

Țepordei, Vasile. Iubim Basarabia / Vasile Țapordei. Vol. II – Chișinău: Ed. Știința, 2022. – 384 p.

Chibzuința cumpănită moldovenească, moștenită de la moșii și strămoșii răzeși, judecata judicioasă, îndrumarea înțeleaptă a mentorilor, structura sufletească și concepția de viață etică-creștină l-au îndreptat și l-au menținut pe linia patriotismului autentic și salutar… S-a afirmat într-un fel cu totul personal și distinct… Operele părintelui Țepordei au fost scrise cu pană de oțel și cerneală de sânge. Preot Gheorghe Cunescu