Prezenta expoziție are ca scop de a vă comunica despre noile completări a fondului de carte al Bibliotecii „Onisifor Ghibu”. Volumele prezentate sunt cele mai recente ediții ale autorilor străini și a celor autohtoni. Lecturi plăcute.
Winterson, Jeanette. Frankisstein. O poveste de iubire / Jeanette Winterson. – trad. Vali Florescu. – București: Ed. Humanitas, 2020. – 328 p.
Odată făcut, monstrul nu mai poate fi desfăcut. Ce se va întâmpla a început deja. Cuvinte care răsună la fel și în 1816, când Mary Shelley scrie povestea gotică a monstrului Frankenstein, dar și în era inteligenței artificiale, când elanul prometeic al științei pune în pericol echilibrul umanității. Reluând tema savantului care cochetează cu statutul de demiurg, Jeanette Winterston ne îndeamnă să reflectăm dacă nu cumva, de data aceasta, omul va fi izgonit de propria creație din paradisul terestru pe care l-a distrus.
Kalanithi, Paul. Cu ultima suflare / Paul Kalanithi. – trad. Monica Șerban. – București: Orion, 2021. – 190 p.
Uluitorul volum de memorii al lui Paul Kalanitchi reprezintă cronica emoționantă și lucidă a transformării unui student la Medicină, idealist și entuziast, într-un neurochirurg de succes, cu o carieră importantă în față, apoi în pacient și tată care trebuie să-și înfrunte propria moarte. La treizeci și șase de ani, Paul Kalanithi a descoperit că suferă de cancer la plămâni. A fost începutul unei schimbări radicale: medicul care trata pacienți în faza terminală se transformă în pacientul care luptă să trăiască.
Orban, Maria. Oameni mari / Maria Orban. – București: Ed. Nemira, 2020. – 160 p.
Romanul Mariei Orban începe ca un film, în care se aude, de la început, un cântec: Porcelain (Moby) – deloc întâmplător ales. Pe fondul unui sound liniștitor, se vorbește acolo despre o despărțire între doi oameni care au fost cândva îndrăgostiți unul de altul șe despre ce înseamnă ca, sub o aparentă serenitate, să-ți ieși, de fapt, din minți. În Oameni mari, suferința despărțirii nu e deloc patetică și violentă (ca-n romanele de altădată!), ci subtil cotropitoare, ca un anestezic. O carte despre redescoperirea lumii prin descoperirea vulnerabilității și a singurătății care, paradoxal, se pot răsturna într-o iluminatoare regăsire de sine. Nu doar un roman „de dragoste” (cum s-ar spune), ci un roman frumos despre particulara sensibilitate a generației milenialilor. Simona Popescu
Vargas Lossa, Mario. Povestașul / Mario Vargas Lossa. – trad. Coman Lupu. – București: Ed. Humanitas, 2020. – 224 p.
Construit, la fel ca Mătușa Julia și condeierul, pe două planuri, Povestașul este romanul unui scriitor frământat de rostul lui și al ficțiunii în genere. Amintirile naratorului despre un coleg din tinerețea universitară, atras irezistibil de o cultură amazoniană, alternează cu povestirile pline de poezie ale unui povestaș, personaj enigmatic, depozitar al memoriei colective și garant al unității unei mici comunități pierdute în selva peruviană…
Cohn, Rachel. Dash, Lily și Cartea provocărilor / Rachel Cohn. Trad. Bogdan Perdivară. București: Ed. Trei, 2020. – 288 p.
Lily a lăsat în raftul librăriei preferate din New York un jurnal plin de provocări, care așteaptă să fie găsit de băiatul potrivit. Acesta este Dash, un adolescent în vârstă de 17 ani, pasionat de cărți și cu o repulsie nemărginită față de tot ce înseamnă sărbătoarea Crăciunului. Dash acceptă regulile jocului pe care i-l propune fata. Dar sunt ei făcuți unul pentru celălalt? Deși par a se potrivi perfect în ceea ce privește exprimarea în scris, întâlnirile lor nu sunt lipsite de surprize și le pun în pericol relația încă dinainte ca aceasta să se înfiripe.
Tokarczuk, Olga. Străveacul și alte vremi / Olga Tokarczuk. – trad. Olga Zaicik. – Iași: Ed. Polirom, 2020. – 286 p.
Străveacul și alte vremi este un roman monumental, de o anvergură și o profunzime rareori atinse în literatura contemporană. Complexitatea sa transcende vasta mulțime de personaje legate între ele, întrețesute în narațiunea de o imaginație luxuriantă a Olgăi Tokarczuk, extinzându-se la câteva decenii de frământări din istoria unui sătuc. Scrisoarea ne reamintește de ce citim romane: ca să pătrundem într-o lume fictivă cu totul necunoscută și în același timp nemaipomenit de familiară.
Grecu, Vlad. Firingina / Vlad Grecu. – Chișinău: Ed. Prut Internațional, 2021. – 320 p.
După trei volume de proză în care realitatea se intercalează ușor cu elementul fantastic (Unde-s zeii popoarelor învinse, 2010; Somn letargic, 2017; Fabrica de genii, 2018), Vlad Grecu propune un manuscris de proză fantastică sută la sută. În literatura noastră, în paranteză fie spus, proza science-fiction lipsește cu desăvârșire. Iar Firingina lui Vlad Grecu atestă un prozator care uzează de formula romanului SF cu acte în regulă: are harul imaginație, dar și cunoștințe în tehnologii. Atât în romanul Firingina, cât și alegoria Țara câinilor cu colaci în coadă nu doar aduc a literatură bună SF, ci chiar se încadrează în această categorie. Călina Trifan.
Watson, S. J. Ultimul cadru / S. J. Watson. – trad. Mihaela Apetrei. – București: Ed.Trei, 2020. – 474 p.
Un thriller psihologic palpitant, în care S. J. Watson explorează temele memoriei și identității. Blackwood Bay este un sătuc din nordul Angliei, despre care lumea nu știe decât că, acum câteva secole, era teritoriul traficanților. Dispariția a două fete, cu doar câțiva ani în urmă, a adus o faimă nedorită acestei așezări. Trimisă să facă un documentar la Blackwood Bay, Alex, o tânără producătoare TV promițătoare, le propune localnicilor să-și filmeze propriile povești. Însă cazul celor două fete dispărute devine obsedant pentru Alex și o determină să înceapă un fel de anchetă personală. Pe măsură ce află mai multe despre sat și cele petrecute acolo, proiectul la care lucrează amenință să intre în conflict cu propriul ei trecut.
Ernu, Vasile. Sălbaticii copii dingo / Vasile Ernu. – Iași: Ed. Polirom, 2021. – 373 p.
Anii 80. Patru prieteni se întâlnesc în gara din Chișinău. Vor pleca împreună în vacanță în Crimeea,la mare. Sânt lipsiți de griji, nu au de unde să știe că fac parte din generația ultimilor copii sovietici. Știu doar că au același program în fiecare an: școală, vacanțe lungi, călătorii de la un capăt la altul al țării pentru a descoperi locuri extraordinare și populații ciudate…
Iahina, Guzel. Copiii de pe Volga / Guzel Iahina. – trad. Luana Schida. – București: Ed. Humanitas, 2020. – 448 p.
Simultan, un roman istoric despre vicisitudinile îndurate de populația Republicii Sovietice a Germanilor, o parabolă înțeleaptă despre omul mărunt și istoria mare, un text postmodern în care umbra Fluierașului din Hamelin nu este mai puțin amenințătoare decât pasul greu al conducătorului omnipotent. Tot amestecul sperie, dar nu e cazul să vă lăsați copleșiți – mai bine întoarceți curajos pagina și aruncați-vă cu capul înainte ăn această carte uluitoare.
Calvino, Italo. Dacă într-o noapte de iarnă un călător / Italo Calvino. – trad. Anca Giurescu. – București: Ed. ART, 2015. – 280 p.
Dacă într-o noapte de iarnă un călător este un experiment postmodern în care Italo Calvino ăși desfășoară toate forțele dând la iveală nu unul, ci zece începuturi de roman, fiecare cu un alt subiect, alte personaje și un stil cu totul diferit de precedentul.
Morpungo, Michael. Un vultur în zăpadă / Michael Morpungo. Trad. Alina Popescu. – București: Ed. Nemira, 2018. – 200 p.
1940, iarna. Un tren atacat de trupele germane. Pe întuneric, la adăpostul unui tunel de cale ferată, un străin începe să le spună o poveste lui Barney și mamei sale, ca să treacă timpul mai repede. Și ce mai poveste le spune! Despre cum un tânăr soldat, luptător în tranșeele Primului Război Mondial, ia o decizie pe care, sub impulsul momentului, o crede corectă. Dar care ulterior se dovedește a fi cea mai cumplită greșeală pe care a făcut-o vreodată, o greșeală pe care trebuia neapărat s-o repare, înainte să fie prea târziu…
Blandiana, Ana. Soră lume / Ana Blandiana. – București: Ed. Humanitas, 2020. – 428 p.
Dacă mi-ar cere cineva să spun numele unui singur sentiment pe care mi l-a trezit lumea prin care am trecut, aș răspunde fără ezitare compasiunea, despre care cu timpul am înțeles că este o treaptă a înțelegerii și o formă de cunoaștere. Dacă aș accepta că această carte este o carte de călătorii, atunci itinerarul acestora leagă între ele punctele de sprijin ale înțelesului și nefericirii lumii prin care am trecut, în timp ce – schimbându-se – acestea au devenit repere ale schimbării mele.
Szatrawski, Krzysztof D. Cartea îndoielilor / Krzysztof D. Szatrawski. – trad. Leo Butnaru. – Iași: Ed. Timpul, 2020. – 140 p.
Krzysztof D. Szatrawski scrie o poezie în care totul e supus îndoielii. Iar în jocul de oglinzi al postmodernismului cade sub incidența îndoielii inclusiv… îndoiala. Dar nu în termeni categorici. Astfel, unele poeme (spre exemplu, „Cartea îndoielilor” sau „Ambuteiaj la Pompei”) par stări de spirit și situații existențiale, în care nu încap nici îndoieli… catastrofale, dar nici certitudine… liniștitoare, ceea ce te duce la gândul că, dacă un prozator ar reuși să descrie măcar o infimă parte din îndoielile… poetului, i-ar ieși un roman demn de toată atenția…
Marone, Lorenzo. Mâine poate am să rămân / Lorenzo Marone. – trad. Gabriela Lungu. – București: Ed. Humanitas, 2020. – 322 p.
Într-un Napoli descris cu atâta vivacitate și culoare, încât pare să se audă în fundal muzica lui Pino Daniele, romanul Mâine poate am să rămân aduce în prim-plan, pe lângă personaje savuroase și complexe, o concretețe a cotidianului care îl face deseori pe cititor să creadă că și el e protagonist în această poveste din Cartierele Spaniole. În 2017 a primit Premio Selezione Bancarella.
Pradas, Nuria. Aroma timpului / Nuria Pradas. – trad. Jana Balacciu Matei. – București: Ed. Humanitas, 2020. – 350 p.
Aroma timpului este un roman despre autodepășire și maturizare, istoria unui orfan care trebuie să lupte cu adversitățile într-o țară care nu este a lui, în timp ce își croiește un drum propriu. Nuria Pradas surprinde excelent trecerea de la copilărie la adolescență și, mai departe, la vârsta adultă, intercalând în această evoluție multe secvențe cotidiene și, bineînțeles, parfumuri. Cartea nu se pierde în scene de eroism, nici în idealism, ci surprinde viața unei epoci, cu luminile și umbrele sale, așa cum a fost.
Ulițkaia, Ludmila. A fost doar ciumă / Ludmila Ulițkaia. – trad. Gabriela Russo. – București: Ed. Humanitas, 2021. – 118 p.
Un cercetător care lucrează la crearea unui vaccin împotriva ciumei se infectează fără să-și dea seama. În aceeași zi, este chemat la Moscova, pentru a-și prezenta rezultatele. Când îi apar simptomele, autoritățile se pun în mișcare pentru a depista toate persoanele cu care a fost în contact și a le izola. Dramatismul situațiilor capătă accente de un comic grotesc, care amintește de scrierile lui Bulgakov sau Gogol.
Moccia, Federico. Scuză-mă dar te iubesc / Federico Moccia. – trad. Viorica Ungureanu. – București: Ed. bestseller, 2020. – 403 p.
De această dată nu vom mai urmări evenimente din viața lui Babi și Step, dar va trebui să ne ocupăm de ceea ce promite să fie o mare, splendidă și iamtură poveste de dragoste. Sunt trei protagoniști: un bărbat, o fată și o poveste de dragoste. El este un bărbat matur. Ea este pe punctul de a absolvi liceul. El are treizeci și șapte de ani, iar ea șaptesprezece. Ce putea găsi un bărbat fermecător ca el la o fată ca ea? Răspunsul este mult prea evident: douăzeci de ani mai puțin! Oare ce se va întâmpla? Și dacă e dragoste?
Hlad, Alan. Lungul zbor spre casă / Alan Hlad. – trad. Rodica Ștefan. – București: Ed.Humanitas, 2020. – 363 p.
Septembrie 1940. Noapte după noapte, bombele germane cad asupra Londrei, într-o încercare de a șterge orașul de pe fața pământului. După întreruperea cursurilor universitare, Susan Stepherd ăși găsește forța de a merge mai departe îngrijind porumbeii din crescătoria bunicului său. La ferma lor de la marginea pădurii Epping ajunge, printr-un ciudat joc al destinului, un tânăr american, Ollie, care vrea să se înroleze ca pilot în RAF. Iulie 1996. Ziarele din întreaga lume relatează o întâmplare neobișnuită: în hornul unei case vechi din Rochford au fost găsite rămășițele unui porumbel care pare să poarte un mesaj din cel de-al Doilea Război Mondial. Știrea stârnește mare emoție în Marea Britanie, iar în sufletul lui Susan Stepherd, fost ornitolog la Universitatea din Londra, trezește amintiri de mult îngropate.
Oz, Amos. Din ce este făcut un măr? / Amos Oz. – trad. Gheorghe Miletineanu. – București: Ed. Humanitas, 2020. – 225 p.
Din ce este făcut un măr? Seamănă cu un podcast conținând ore întregi de dialog în cadrul căruia Oz și Hadad vorbesc despre opera și viața scriitorului – în ultimul capitol, ce înseamnă pentru el moartea și a muri. Și totul la un nivel atât de ridicat, dar și plin de amuzament, încât te surprinzi pur și simplu dorindu-ți să-l asculți iar și iar.
Mitton, Tony. Fiul lui Takumi / Tony Mitton. – trad. Oana Dușmănescu. – București: Ed. Pandora, 2019. – 255 p.
O extraordinară aventură a descoperirii de sine pentru oricine ăși caută locul în lume.
Iahina, Guzel. Trenul spre Samarkand / Guzel Iahina. – trad. Luana Schidu. – București: Ed. Humanitas, 2021. – 477 p.
Pot spune că astfel de cărți se nasc foarte rar și ele îi schimbă pe toți cei care le citesc. Toți ne aintim acest sentiment de la Platonov: cele citite te-au schimbat. Mie, cartea aceasta mi-a amintit și de călătoriile lui Marco Polo și ale lui Afanasi Nikitin în intangibilul și luxuriantul Orient, pe tărâmul îndestulării și al cruzimii sălbatice, atracția căldurii cumplite, a dogoarei, a mirajului deșertului. Elena Kostiukovici.
Kawabata, Yasunari. O mie de cocori / Yasunari Kawabata. – trad. George T. Șipoș. – București: Humanitas, 2020. – 146 p.
O mie de cocori pe o eșarfă de mătase: un simbol al fericirii, o promisiune de viață armonioasă. Așa începe povestea lui Kikuli, un bărbat înconjurat de mai multe femei: evanescenta domnișoară Inamura, veninoasa Chikako, delicata doamnă Ota – o frumusețe matură și melancolică -, inocenta Fumiko, fiica celei din urmă. Toate întâlnirile lor stau sub semnul ceremoniei ceaiului, însă arta subtilă a acesteia și obiectele fragile de porțelan nu vor putea să îmblânzească sentimentele și nici să împiedice decăderea personajelor.
Ben Jelloun, Tahar. Copilul de nisip / Tahar Ben Jelloun. – trad. Mihaela Stan. – București: Ed. Nemira, 2020. – 185 p.
Inspirat din fapte reale, acest roman povestește viața lui Ahmed – cea de-a opta fiică a unui cuplu islamic fără moștenitori băieți, crescută ca bărbat, cu drepturile și privelegiile de rigoare. Zahra Ahmed / Mohammed Ahmed e crescută ca băiat pentru a putea duce mai departe imperiul familiei. Dar, pe măsură ce se maturizează, dorința de a avea la rândul ei copii marchează începutul evoluției sexuale și al dorinței de explorare, în concordanță cu adevărata ei identitate.
Miller, Chanel. Acesta e numele meu / Chanel Miller. – trad. Mihaela Apetrei. București: Ed. Trei, 2021. – 492 p.
Lumea o cunoaște drept Emily Doe în momentul în care a șocat întreaga lume cu o scrisoare, după ce studentul care o agresase sexual a fost condamnat la numai șase luni de închisoare. Declarația victimei a fost publicată pe BuzzFeed, unde a devenit imediat virală – vizualizată de 11 milioane de persoane numai în patru zile, a fost tradusă în toată lumea și citită în Congresul american; a determinat modificări în legislația din California și înlăturarea din funcție a judecătorului. Acum, Chanel Miller își revendică identitatea și spune o poveste despre traumă, transcendență și forța cuvintelor. Lupta cu izolarea și rușinea, după atac și în timpul procesului, dezvăluie chipul victimelor nedreptății chiar și în cazurile în care probele judiciare sunt clare și există martori.
Jefferies, Dinah. Soția plantatorului de ceai / Dinah Jefferies. – trad. Monica Șerban. – București: Ed. Nemira, 2017. – 440 p.
Tânăra Gwendolyn Hooper ajunge în exoticul Ceylon, nerăbdătoare să înceapă o viașă nouă ca soție. O întâmpină însă un soț distant, secretos și întotdeauna ocupat. Explorând singură plantația de ceai, Gwendolyn descoperă uși încuiate, rochii vechi și alte semne ale unui trecut necunoscut. Când trebuie să aducă pe lume un copil, trebuie și să-i dezvăluie lui Laurence adevărul.
Green, John. Fulgi de iubire / John Green. – trad. Shauki Al-Gareeb. – București: Ed. Trei. – 2014. – 328 p.
O furtună puternică de zăpadă aduce dragostea în viețile a trei adolescenți: o fată al cărei tren s-a înzăpezit, un băiat care înfruntă viscolul pentru a se întâlni cu prietenii săi, o altă fată cu inima frântă care-și vopsește părul în roz și visează să fie îngerul cuiva.
Vodolazkin, Evgheni. Istoria insulei / Evgheni Vodolazkin. – trad. Adriana Liciu. – București: Ed. Humanitas, 2021. – 376 p.
Istoria insulei este o încercare de a crea un model în mic al civilizației europene, în care toate procesele istorice se văd ca-n palmă. Într-o oarecare măsură este o continuare a romanului Laur, o nouă tentativă de a pune față în față două lumi – Evul Mediu și contemporaneitatea…
Florence, Debbi Michiko. Ține-te bine, Keiko Carter / Debbi Michiko Florence. – trad. Diana Dupu. – București: Ed. Trei, 2020. – 240 p.
Clasa a șaptea înseamnă o mare provocare. Iar Keiko e convinsă că-i va face față, fiindcă le are alături pe Audrey și Jenna, prietenele ei cele mai bune. Abia așteaptă să-și cumpere niște ținute trăsnet, să găsească locul perfect pentru prânz și să guste ceaiul ală fabulos despre care vorbește toată lumea.
Jefferies, Dinah. Contesa din Toscana / Dinah Jefferies. – trad. Maria Adam. – București: Ed. Nemira, 2020. – 383 p.
În 1943, contesa Sofia de Corsi trăiește într-o vilă toscană liniștită, înconjurată de măslini, când trupe de soldați germani ocupă întreaga zonă. Disperată să-și ajute vecinii din sat, contesa hotărăște să adăpostească un soldat britanic rănit, ascunzându-l inclusiv de soțul ei, Lorenzo, deși știe prea bine că acest lucru le va pune viețile în pericol. Apoi apare Maxine, membră a Rezistenței, cu care contesa va face o alianță dificilă. Încăpățânată și independentă, Maxine și-a promis să nu se îndrăgostească niciodată. Dar, când îl cunoaște pe partizanul Marco, ăși dă seama că nu-și poate ține promisiunea. Cele două femei se vor trezi jucând un joc mortal cu naziștii. Cât vor mai putea să-i protejeze pe cei dragi?
BIBLIOTECA „ONISIFOR GHIBU” 