Bibliografie selectivă, Biblioteca "Onisifor Ghibu", Biblioteca recomandă, biografii ale scriitorilor clasici, expoziţie virtuală, promovarea lecturii

Alexandru Macedonski – poet, prozator, dramaturg (165 de ani de la naștere)

Alexandru A. Macedonski a fost un poet, prozator, dramturg și publicist român. Supranumit poetul rondelurilor, inspirându-se din literatura franceză, este primul reprezentant al simbolismului în literatura română. Inițiatorul cenaclului și revistei literare Literatorul, a susținut modernizarea poeziei românești, fiind într-o continuă polemică cu junimiștii. Aceste polemici i-au afectat serios cariera literară și viața și au rămas notabile polemicile sale cu Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu  și Ion Luca Caragiale.

Pe de altă parte, Alexandru Macedonski a încurajat, la începuturile activității lor scriitoricești, numeroși tineri talentați, printre care George Bacovia și Tudor Vianu, pe care i-a publicat în revista sa Literatorul, iar în revista Liga ortodoxă debutează, printre alții, Tudor Arghezi și Gala Galaction.

Alexandru Macedonski a fost ales (în 2006) membru post-mortem al Academiei Române.

Macedonski, Alexandru. Rondeluri: Noul suflet. / Alexandru Macedonski. – București: Ed. Muzeul Literaturii Române, 2006.

Rondeluri – Noul sufet – apare prin reproducerea anastatică a câtorva manuscrise macedonskiene aflate în colecțiile Muzeului Național al Literaturii Române. Majoritatea documentelor au fost donate de Mihail Celarianu, ginerele poetului. Noul suflet este scris probabil în 1916, în timpul Primului Război Mondial. Poetul se referă, de altfel, la ,,uriașul cutremur ce zdruncină azi Europa” și care a dus la falimentul regimului burghez și avocățesc pe care îl detesta și la nașterea unui suflet nou, ,,sufletul tăriei”.

Alexandru Condeescu

Macedonski, Alexandru. Excelsior. / Alexandru Macedonski. – Chișinău: Ed. Prut Internațional, 2003. – 183 p.

,,Volumul de față, intitulat Excelsior, o generoasă antologie a poeziilor lui Alexandru Macedonski, încearcă să ofere publicului imaginea cât mai cuprinzătoare a zonei ce a conferit autorului celebritate, adică a poeziei sale; se regăsesc aici toate piesele reușite ale lui Macedonski, alături de altele doar reprezentative pentru o anumită perioadă a creației poetului”.

Mihai Zamfir

Macedonski, Alexandru. Opera poetică. Vol. 1. / Alexandru Macedonski. – Chișinău: Ed. Cartier, 2000. – 118 p.

Poezia lui Macedonski este eclectică, are elemente împrumutate de la parnasianism, simbolism, sau romantism. Până în 1890 Macedonski scrie poeme ample, de factură romantică, cu versuri lungi, și cu un pronunțat caracter satiric, scrie ciclul Nopților, caracterizat și printr-un abundent retorism romantic, inspirat din volumul Nopțile al poetului romantic francez Alfred de Musset.

Macedonski, Alexandru. Poezii. / Alexandru Macedonski. – Craiova: Ed. Valeriu, 1994. – 99 p.

Originalitatea lui incontestabilă, îndrăzneala concepțiilor și atitudinii lui, farmecul cântecului sau când jubilând de bucurie, când dulce și melancolic, forța și fecunditatea imaginației sale, armonia savantă a lirii pe care o înstrună, nenumăratele-I inițiative poetice care și-au găsit atâția imitatori și continuatori, toate acestea fac din Macedonski unul din cei mai mari poeți ai literaturii romane.

Tudor Vianu

Macedonski, Alexandru. Thalassa. / Alexandru Macedonski. – București: Ed. Modero, 1993. – 126 p.

,,Ciudată și rară această operă a lui Al. Macedonski, unică în literatura română, dar nu neașteptată în opera de prozator a scriitorului ale cărui tendințe, le duce mai departe și le încunună! Thalassa este o idilă din descendența îndepărtată a lui Dafnis și Cloe a lui  Longos, amestecată însă cu elemente de inspirație și cu procedee moderne. Macedonski a compus-o  în stilul unei  poeme în proză și în maniera de simboluri a vechii poezii”.

Tudor Vianu

Macedonski, Alexandru. M-am uitat la fericiți… / Alexandru Macedonski. – Chișinău: Ed. Uniunii Scriitorilor, 1991. – 32 p.

,, …Alexandru Macedonski rămâne a fi neliniștitul spirit romantic al bordului-giuvaiergiu, neîntrecut în unele elemente ale operei sale, precum ar fi ,,Poema rondelurilor” (1927). Sufletul său a râvnit a se integra cu voluptate armoniei sferelor, misterelor cosmice și, nu rareori, a izbutit s-o facă, fapt ce înlesnește strădania cititorului de a afla în moștenirea literară macedonskiană paginile ce i-ar oferi un superb florilegiu din cele mai frumoase poezii”.

Leo Butnaru

Macedonski, Alexandru. Versuri și proză / Alexandru Macedonski. – București: Ed. Albatros, 1987. – 204 p.

,,Fără îndoială că Macedonski este ,,actual” prin totalitatea operei sale durabile. Dar acest miez vitalist, combativ, impulsiv, pasional, care știe să cânte cu exuberanță, pe toate registrele, bucuria și frenezia vieții, corespunde ca niciodată atmosferei morale a epocii noastre, eminamente constructivă și entuziastă”.

Adrian Marino

Macedonski, Alexandru. Cartea de aur. / Alexandru Macedonski. – București: Ed. Minerva, 1986. – 258 p.

,,Prin Cartea de aur, conceptul de proză simbolistă încetează de a fi, la noi, simplu deziderat, Datorită nuvelei sale lirice și poemelor în proză, Macedonski a făcut posibilă apariția prozei simboliste de la pragul secolelor, deschizând drumul Tradem, Ștefan Petică și I.C. Săvescu. Dar mai ales pe acela al lui Dimitrie Anghel; fără prozele din Cartea de aur, poemele miniaturale ale lui Mitif n-ar fi existat”.

Mihai Zamfir

Macedonski, Alexandru. Excelsior / Poema Rondelurilor. / Alexandru Macedonski. – București: Ed. Minerva, 1983. – 192 p.

,,Modernitatea poeziei lui Macedonski nu tu trebuie căutată în adeziunea declarată sau subînțeleasă la cutare –ism din mișcarea poeziei europene, căreia îi este contemporană. Limbajul poeziei capătă o nouă dimensiune, aceea a magiei senzitive, intens exploată, pe alte căi, se înțelege, de Bacovia, mai ales de Arghezi, mai târziu. Macedonski face parte din categoria exponenților unei culturi, care continuă și desăvârșesc pentru a da altora posibilitatea să continue sau să i-a de la capăt în alt fel”. 

Daniel Dumitru

Macedonski, Alexandru. Opere Vol. 1: Poezii. / Alexandru Macedonski. – București: Ed. Pentru literatură, 1966. – 444 p.

,,Macedonski se proclamă de la primii pași în literatură și până la moarte continuatorul mișcării literare și culturale pașoptiste, un discipol convins și entuziast al lui Heliade Rădulescu. Solidarizarea sa cu scriitorii pașoptiști este continuă și totală. El este și rămâne până la capăt antijunimist consecvent și combativ, prin afinități organice cu direcția literară atacată de junimism”.

Adrian Marino

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s