Biblioteca "Onisifor Ghibu", Biblioteca invită, Biblioteca recomandă, Revistă bibliografică virtuală

Dimitrie Bolintineanu, poet, om politic şi diplomat român (200 de ani de la naştere)

Dimitrie Bolintineanu (n. 14 ianuarie 1819, Bolintin-Vale, România – d. 20 august 1872, București, România) a fost un poet român, om politic, diplomat, participant la Revoluția de la 1848.

Sursă: https://goo.gl/hpDEAM

Bolintineanu Dimitrie, Legende Istorice / Dimitrie Bolintineanu. – Chişinău : Ed. Silvius Libris, 2008. – 128 p.

CEA DE PE URMĂ NOAPTE A LUI MIHAI CEL MARE

Ca un glob de aur luna strălucea

Şi pe-o vale verde oştile dormea;

Dar pe-un vârf de munte stă Mihai la masă

Şi pe dalba-i mână fruntea lui se lasă.

Stă în capul mesei, între căpitani

Şi recheamă dulce tinerii săi ani.

Viaţa noastră trece ca suava rouă

Când speranţa dulce ne surâde nouă.

Astfel astă dată viaţa lor cura;

Cugetele triste nu-i mai turbura;

Luna varsă raze dulci şi argintoase;

Austrul le suflă coamele pletoase;

Căpitanii toarnă prin pahare vin

Şi în sănătatea lui Mihai închin.

Bolintineanu Dimitrie, Călătorii vol.I / Dimitrie Bolintineanu. – Bucureşti : Ed. Pentru Literatură, 1968. – 384 p.

„Volumele lui Bolintineanu fac oficiul unei enciclopedii, din care cititorul poate afla foarte multe lucruri interesante. Evenimente de răscruce din istoria antică şi modernă , monumente celebre , legende biblice, date despre constituirea islamului, despre stranii secte musulmane, tradiţii şi moravuri, informaţii despre popoare mari şi colectivităţi restrânse, despre porturi naţionale, despre personalităţi şi despre oameni de rând, surprinşi în manifesestări semnificative, o mie de alte lucruri se perindă într-o succesiune caleidoscopică”

                                                                                                Ion Roman

Bolintineanu Dimitrie, Opere vol. XI / Dimitrie Bolintineanu. – Bucureşti : Ed. Minerva, 1989. – 473 p.

(Ianuarie 1863)

Alteţa,

Felicit pe Măria Voastră pentru pasul ţeapăn ce aţi luatî privinţa votului adunării proprietariceşci despre monastiri. Acest vot este ca cîntecul lui Don Juan ale cărui vorbe erau vesele şi rîzatoare şi a cărui arie era cu totul melancolică, în cămaşa lui generoasă se ascunde multe patimi strîmte şi poate însuşi ideia criminală a compromite Unirea Românilor. Către acestea auziu că ministerul ar fi preparând un proiect de lege întru aceasta. Eu, Alteta, cred ca M.T. ar trebui să nu dai nici o atenţie acestui vot, pîna cînd mai nainte nu se va decide cu cestia cea mai mare, cea mai vitală, cea mai naţională : chestia rurală. Cred ca ar fi bine a combate inrâurirea Camerii în acest vot enigmatic şi perfid trimiţându-i un proiect de lege lămurit şi sincer pentru chestia rurală, mai generos decât acela ce a facut ea, şi ca a doua zi va cădea masca pretinşilor patrioţi; a doua zi se vor certa şi desbina între ei, cât va fi un scandal la care vor râde cinci milioane de terani şi toata Europa.

Chestia mănăstirilor închinate este un fapt dobândit prin urmarea lucrurilor şi trebuinţele de astăzi; se va dobândi curând sau mai târziu cu votul sau fără votul dat de adunare. Apoi este o chestie de interes material şi de puţină importanţă în faţa cu marea chestie de afranchiare a românilor robiţi de romani. România nu poate fi liberă din afară pâna mai în-tiiu nu va fi liberă în untru, adică pâna ce românii nu vor fi afranchiaţi şi cetăţeni, iar nu robi, serbi. Această mare faptă este lăsată Mării Voastre să o îndepliniţi şi timpul a sosit a împleti aceasta pe ghirlandă unde este scrisa Unirea Romanilor.

Prin votul monastirilor ei vor sa vă puie în lupta cu naţia ; printr-un proiect de lege rurală M.V. îi puneţi pe ei în luptă cu naţia şi chiar cu puterile garante pentru care în aceasta au fost mai generoase decât boierii români. Nu uitaţi că ceea ce ei doresc este numai a vedea adunarea disolvată asupra votului monastirilor ca să ajungă la o ţintă ce mă-gulesce numai ambiţia lor personală. Adunarea însă nu trebuie a fi disolvată decât asupra respingerii de către dânsa a unui proiect de lege rurală dat de M.V. şi cu ţinta nobilă a libera pe români de români mai nainte.

Vorbesc cu atâta convicţie, că dispreţuiesc şi laudele şi criticele partidelor politice bolnave de popularitatea cea mincinoasă, şi daca M.V. permiteţi, pociu a da publicitaţii această ideie.

Al Mării Voastre prea plecat şi prea supus serv.

Dim. Bolintineanu

                                                                   Din Opere Vol.XI pag.57

Bolintineanu Dimitrie, Manoil-Elena / Dimitrie Bolintineanu. – Bucureşti : Ed. Biblioteca Eminescu, 1971. – 333 p.

În literatura română, romanul a avut o apariţie tardivă. De la prima încercare de acest gen, din 1845, „Elvira sau amorul făr’ de sfârşit”, care poartăpe foaia de titlu menţiunea „romanş compus de D. F. B.”, şi până la „Ciocoii  vechi şi noi” de Nicolae Filimon, din 1863, considerat pe drept cuvânt ca cea dintâi realizare de valoare, romanul românesc a cunoscut o gestaţie de aproape două decenii, perioadă în care putem semnala şi unele lucrări meritorii. Pe toată întinderea celei de a doua jumătăţi a secolului al XlX-lea, evoluţia romanului românesc a fost însă lentă şi anevoioasă, cu multe tentative eşuate şi cu puţine succese, prelungindu-se până în primele decenii ale secolului al  XX-lea. Apariţia romanului în literatura noastră în epoca de efervescenţă spirituală şi de adevărată renaştere naţională a paşoptismului, a fost determinată de necesităţile obiective ale acestei epoci. În primul rând, atât în timpul cât şi după revoluţia de la 1848, şi mai ales în perioada Unirii, climatul cultural şi literar din ţara noastră căpătase noi orizonturi, uji nou impuls, finalizat în fundamentarea adevăratei literaturi naţionale moderne. Sentimentulpatriotic al afirmării naţionale s-a răsfrânt şi pe plan literar, reclamând cu necesitate crearea unei literaturi originale bogate, manifestată sub forma tuturor genurilor şi speciilor lite rare, deci şi în roman. Pe lângă aceasta, revoluţia fiind înfrântă, scriitorii simţeau nevoia să ducă mai departe idealurile ei demoeratice şi progresiste, să prezinte societatea de atunci în tablouri de mailargi dimensiuni, mai în adâncime. Şi acest lucru nu-l puteau face decât prin intermediul romanului, care le oferea alte posibilităţi artistice decât nuvela. Interesant de remarcat este faptul că mai toţi cei ce abordează romanul – Ion     Ghica, Mihai! Kogălniceanu, Dimitrie Bolintineanu, Nicolae Filimon, C. D.  Aricescu, V. A. Urechia şi alţii – sunt fie participanţi activi Ia revoluţia de la 1848, fie sprijinitori şi propagatori sinceri ai idealurilor înaintate ce se agitau înepoca lor…

Lungu, Eugen , Antologia Poeţilor Minori din epoca Alecsandri & Bolintineanu / Eugen Lungu. – Bucureşti : Ed. Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2017. – 395 p.

Criticul literar basarabean Eugen Lungu a pregătit, la sugestia mea, o antologie a poeţilor minori din epoca Alecsandri-Bolintineanu, după ce tot el a publicat cu câţiva ani în urmă o foarte utilă antologie a poeţilor din vremea Junimii. Ideea mi-a venit, mai demult, pe când pregăteam o ediţie nouă (a IV-a sau V-a, nu mai ştiu bine) din Dimineaţa Poeţilor. Recitind-o, mi-am dat seama atunci că-I lipseşte ceva, şi anume un capitol care se reconstituie formele completate  ale imaginarului liric la 1850, manifestat nu numai în opera poeţilor reprezentativi ai timpului (de la Heliade Rădulescu şi Grigore Alexandrescu la Bolintineani şi Alecsandri), clasicizaţi deja de istoria literară şi de şcoală, dar şi în scrierile din zona marginală a literaturii. I-am recitit, dar, pe Cezar Bolliac, C.A. Rosetti, Pelimon, Sihleanu, Depărăţeanu, Aricescu şi alţi autori intraţi în ceea ce E. Lovinescu numeşte osuariile literaturii, victime ale mutaţiei estetice. I-am citit, precizez şi aici, din unghi prioritar tematist, să descopăr adică – pe urmele lui Bachelerd şi Jean-Pierre Richard – elementele sensibilităţii materiale în universul lor liric şi formele pe care le ia imaginaţia din contactul cu ele.

Eugen Simion

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s