Leo Butnaru (n. 5 ianuarie 1949, comuna Negureni, județul Orhei, Republica Moldova) este un poet, prozator, istoric literar, eseist și traducător român. Licențiat în jurnalism și filologie al Universității de Stat din Chișinău (1967–1972).
Sursă: https://goo.gl/CG5KiQ

Butnaru, Leo. Surfing în Galileea. / Leo Butnaru. – Iași: Ed. Alfa, 2017. – 159 p.
,,Iubit și receptat consistent pe ambele maluri ale Prutului, invidiat uneori (mai ales pe Bâc), pentru că are succes, Leo Butnaru este ceea ce francezii numesc une valeur sure. Adică un scriitor consacrat, a cărui poziție în evoluția poeziei românești este demult stabilită, și care nu mai trebuie să facă altceva, de acum încolo, decât să fie egal cu sine însuși. Ceea ce Leo Butnaru și face, în pofida unor demersuri surprinzătoare (ca volumul de proză confesivă Copil la ruși, din 2008) ori monumentale (de tipul premiatei Panorame a poeziei avangardei ruse, din 2015). Poetul nu vânează neapărat capodopera, ci edifică, în spirit modern, o operă: complexă, densă, cu multe fațete (poezie, proză, literatură pentru copii, traduceri, publicistică).”
Răzvan Voncu

Butnaru, Leo. Protestatarul și orga. / Leo Butnaru. – Iași: Ed. 24:ORE, 2016. – 215 p.
,,L-aş fi văzut pe Leo Butnaru nominalizat la Premiul Naţional „Mihai Eminescu”, de exemplu, o şansă de a fi adus decisiv în poezia românească a acestei perioade sau promovat până la nivel de manual şcolar. Din păcate literatura/ cultura noastră şi-a creat un panteon extrem de îngust, cu locuri limitate, în care nu găseşti întotdeauna valorile reprezentative. Aleatoriul lucrează şi el cu măsura lui prea adesea în artă ca şi în viaţă, într-o lume a relativizării valorilor poţi să spui (cu amărăciune) precum filosoful odinioară: în lumea noastră de azi de prea multe ori nu contează că alergi minunat, că treci primul linia de sosire, dacă (mai) nimeni nu pariază pe tine. Oricum, cine pariază pe poezia lui Leo Butnaru, la bursa instituită pe termen lung a poeziei române, câştigă.”
Adrian Alui Gheorghe

Butnaru, Leo. Cu genunchii pe zaruri. / Leo Butnaru. – București: Ed. Tracus Arte, 2014. – 487 p.
„Ne încărcăm memoria cu numele unor politicieni inculţi şi agresivi, dar îi ignorăm pe oamenii noştri de cultură, de la care am avea de învăţat. Un asemenea om este Leo Butnaru, poet, eseist şi traducător de elită. Studiile sale despre avangarda rusă şi ucrainiană, traducerile din mari poeţi ruşi ca Velimir Hlebnikov, Marina Ţvetaeva sau Vladimir Maiakovski, ca şi din mulţi alţii din spaţiul slav, propriile lui cărţi de poezie, remarcabile prin valorificarea ingenioasă a posibilităţiilor limbii române îl prezintă ca pe un spirit enciclopedic. Civilizat şi surâzător, Leo Butnaru este şi o prezenţă cuceritoare în societate. La discuţiile cu alţi scriitori, la întâlnirile cu publicul, la festivalurile de poezie din alte ţări se remarcă imediat prin capacitatea de a comunica în mai multe limbi şi prin eleganţa atitudinii.”
Alex. Ștefănescu

Butnaru, Leo. Dincolo de suprafață. / Leo Butnaru. – Chișinău: Ed. Știința, 2013. – 255 p.
,,Leo Butnaru este un profesionist al scrisului. E chiar unul dintre rarii profesionişti, în cel puţin două dintre sensurile posibile ale cuvântului: are pană şi trăieşte numai din scris şi numai cu scrisul. Lux pentru unii, chin pentru alţii, vocaţie, ambiţie, principiu, ori ce-o mai fi acolo, dar e un destin asumat cu încrâncenare. E omniprezent în reviste şi edituri şi de ce i-o fi admirând pe unii explicabilul amănunt că pe el l-a remarcat Manolescu , în Istoria… sa, ca pe o excepţie fericită, în peisajul cam vetust al literelor basarabene?”
Mircea V. Ciobanu

Butnaru, Leo. Proze din secolele XX-XXI. / Leo Butnaru. – Iași: Ed. Tipo Moldova, 2013. – 660 p.
Cartea Proze din secolele XX-XXI – Leo Butnaru face parte din categoria Literatura contemporană. Antologia are la bază volumele ,,De ce tocmai mâine-poimâne?” (1990); ,,Îngerul și croitoreasa” (1998); ,,Ultima călătorie a lui Ulisses” (2006); ,,Ruleta românească” (2010); ,,Îngerii și râsu plânsu” (2011), apărute, respectiv, la editurile: ,,Literatura artistică” (Chișinău), ,,Clusium – Decodens Press (Cluj-Napoca), ,,Muzeul Literaturii Române” (București), ,,RAO – Prut Internațional” (București) și ,,Ideea Europeană” (București).

Butnaru, Leo. Eseuri din secolele XX-XXI. / Leo Butnaru. – Iași: Ed. Tipo Moldova, 2013. – 456 p.
,,În structura sa, acest volum de eseuri este, probabil, a unui continuum analogic ca parte componentă a ceea ce Roland Barthes numea cosmogonie literară, în subtextul său întrunind procesul propriu-zis al scrisului dedublat mereu de cel al lecturii ca entropie („care indică cantitatea de informaţie raportată la un element al mesajului transmis”, precum spune definiţia; ei bine, aici informaţia e mai curând sugerată, decât indicată), în imensele întinderi textuale şi multitudinii ideatice ale acesteia.”
Autorul

Butnaru, Leo. Lista basarabeană. Copil la ruși. / Leo Butnaru. – București: Ed. Cartea Românească, 2013. – 364 p.
„Ne încărcăm memoria cu numele unor politicieni inculți și agresivi, dar îi ignorăm pe oamenii noștri de cultură, de la care am avea de învățat. Un asemenea om este Leo Butnaru, poet, eseist și traducător de elită… Civilizat și surâzător, Leo Butnaru este și o prezentă cuceritoare în societate. La discuțiile cu alți scriitori, la întâlnirile cu publicul, la festivalurile de poezie din alte țări se remarcă imediat prin capacitatea de a comunica în mai multe limbi și prin eleganța atitudinii.”
Alex. Ștefănescu

Butnaru, Leo. În ambuteiaj & Partițiuni Nabokov. / Leo Butnaru. – Chișinău: Ed. Lumina, 2012. – 128 p.
,, În volumul de poezie “În ambuteiaj & Partiţiuni Nabokov”, constituit pe tehnica notaţiei şi a colajului, regăsim poezia lui Leo Butnaru asaltată de contaminarea culturală a spaţiului în care vieţuieşte. Avangarda rusă, una dintre cele mai importante din Europa, este “personificată”, aglutinată în text. Lecţia Daniil Harms, o recuperare de excepţie şi pentru scriitorii din ţară, a fost însuşită, invocată chiar într-un text în care universul este minimizat şi dus în zona insignifiantului.”
Adrian Alui Gheorghe

Butnaru, Leo. Poeme din secolele XX-XXI. / Leo Butnaru. – Iași: Ed. Tipo Moldova, 2011. – 765 p.
,,Alături de alți câțiva (nu prea mulți) scriitori, Leo Butnaru reprezintă spiritul de emancipare categorică și definitivă a literaturii din Basarabia, de sub dominația clișeelor tradiționaliste, noua ei imagine ce se vrea integrată fără rezerve în circuitul de valori general-românești. Leo Butnaru face parte din categoria scriitorilor stăpâniți de ispita totalității. Puține genuri literare au rămas nefrecventate de el.”
Arcadie Suceveanu

Butnaru, Leo. Drumuri cu și fără hieroglife: Jurnale (Yes-eu) de călătorie, 1989-2011. / Leo Butnaru. – Iași: Ed. Fundației Culturale Poezia, 2011. – 500 p.
,,De obicei, necesitatea scrierii jurnalului nu se remarcă – în locul ei ar fi parcă o stare de spirit; anume că – jurnalul ca o stare de spirit, când se scrie ca de la sine. Iar un jurnal de călătorie ar presupune (și) tentativa de a dovedi, sieși și altora, că lumea nu e atât de cunoscută, sau banală, gri, precum se mai spune uneori. Apoi – mijloc (și metodă) ca să-ți reactivezi propria curiozitate, propria sensibilitate, scoțâdu-le din automatismul neatenției pecetluite de înșelătorul deja vu.”
Autorul

Butnaru, Leo. Îngerii și râsu-plânsu. / Leo Butnaru. – București: Ed. Ideea Europeană, 2011. – 385 p.
,, Leo Butnaru este un
diavol cu barbă care scapără din copite de sidef la mijloc de rău și de bine,
adică într-o lume din scoarță de măr domnesc plutind pe creasta valurilor ce le
înalță Prutul. Se vrea gladiator de destine, dar nu știe să și-l păzească pe al
său, ceea ce înseamnă că este un poet adevărat.
Leo, ridică vâslele și lasă vântul să te poarte spre limanul
Nistrului românesc, spre Delta uimirilor ce le adună Europa lângă Ceatalul
Ismail, spre misterele Carpaților.”
Fănuș Neagu

Butnaru, Leo. Ruleta românească. / Leo Butnaru. – București: Ed. RAO Intenational Publishing Company, Prut Internațional, 2010. – 440 p.
,,Sub aspect tematic, ideatic şi structural, povestirile din Ruleta românească ţin de un amplu registru narativ, realiste sau misterioase, din lumea noastră sau din lumi posibile. E aici o ingenioasă explorare de universuri afective în diverse şi imprevizibile metamorfoze de o sugestivitate memorabilă. E o concomitenţă (şi interacţiune) a cercetării şi intuiţiei, a veridicului şi inefabilului, prin care naraţiunile te captivează, precum menţiona cu ceva timp în urmă revista România literară: „Foarte atrăgătoare sunt ultrascurtele povestiri ale lui Leo Butnaru… Au ritm, culoare şi, pe alocuri, un umor irezistibil, combinaţie de insuşiri care constituie un adevărat cocktail Molotov în lupta pentru cucerirea cititorului.”