Biblioteca "Onisifor Ghibu"

Barbu Ștefănescu Delavrancea (160 ani de la naștere)

revistă bibliografică virtuală

Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București, d. 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România.

  • Delavrancea, Barbu. Apus de soare / Barbu Delavrancea. – București: Ed. Pentru literatură, 1966. – 85 p.

b2683c599740f7496414432d17934999-167003-400_400Apus de soare este o piesă de teatru din 1909; o dramă în patru acte scrisă de Barbu Ștefănescu Delavrancea. Acțiunea are loc în perioada 1503-1504. Este prima parte Trilogiei Moldovei care mai conține piesele de teatru Viforul (1910) și Luceafărul (1910). Apus de soare este o dramă istorică, fiind o lucrare scrisă pentru a fi reprezentată pe scenă, cu un conținut grav, conflicte puternice și cu un deznodământ trist

  • Delavrancea, Barbu. Domnul Vucea / Barbu Delavrancea. – București: Ed. Tineretului, 1966. – 226 p.

Без названияBarbu Ștefanescu Delavrancea ne evocă pe această cale portretul învățătorului corupt și sever din școala primară. Domnul Vucea este un învățător dur, care își exploatează elevii pentru tot felul de treburi casnice ale sale. Dacă e să facem o comparație cu învățătorii de atunci și cei din zilele noastre, acest lucru nu și-a pierdut tradiția. Singurul aspect care s-a schimbat din această ecuație este faptul că profesorii nu mai au nici o autoritate în fața elevilor. Delavrancea povestește o întâmplare care mie mi-a dat fiori: învățătorul obișnuia să stea cu ochii pe elevii săi, aceștia având obligația să nu se miște din bănci. În momentul în care unul din copii respira mai tare sau se mișca puțin, domnul Vucea îl pedepsea cumplit. Un alt aspect important din cce66926d336716d68bb91530a2743e4-174548-400_400această nuvelă este dorința de a învăța a celor mici din acea perioada. Copiii veneau cu drag la școală să învețe, în schimb fiind tratați cu superficialitate. Situația era de așa natură, încât un copil de 8 ani din clasa a II-a care știa toate operațiile matematice, ajungea în clasa a III-a știind doar două. Deși învățătorul este pus într-o lumină foarte proastă, Delavrancea povestește aceste lucruri într-o manieră blândă, aproape indulgentă.

  • Delavrancea, Barbu. Hagi-Tudose / Barbu Delavrancea. – București: Ed. Minerva, 1974. – 182 p.

hagi-tudose-largeTudose este descris la început ca fiind zgârcit, aceasta trăsătură având-o încă de mic copil, acesta fiind motivul pentru care nu era căsătorit și nici nu avea copii, deoarece după părerea sa era o treabă costisitoare; părere pe care și-a exprimat-o în fața stăpânului său, în momentul în care acesta l-a întrebat de ce nu este însurat.

   Casa lui Tudose era una întunecată și lipsită de viață. Când ajunse acasă, bărbatul aprinse o lumânare, apoi o stinse, deoarece își aminti că aceasta costa bani. Hagi era proprietarul unei prăvălii, dar fiind prea zgârcit cu ucenicii săi treburile nu prea mergeau și așa fu nevoit să o vândă.

  Venind o iarnă grea, Tudose îngheța de frig, nevrând să cumpere lemne, dar într-un final vazănd că nu mai poate rezista îi spuse nepoatei sale să se ducă să cumpere niște lemne și un pui pentru supă. Când își mai reveni în puteri o trimise pe nepoata sa să ducă cenușa și rămășițele de la pui, sperând să primeasca niște bani înapoi. Când fata se întoarse, îl găsise cu fața pe masă, fără suflare, lângă o mulțime de bani.

  • Delavrancea, Barbu. Teatru / Barbu Delavrancea. – Cluj-Napoca: Ed. Dacia, 1982. – 287 p.

b8793d939b8d39290c04e7c1d92ff5cb-2940851-400_400Capodopera lui Delavrancea este trilogia dramatică pe teme din istoria Moldovei, alcătuită din:  Apus de soare (1909), Viforul (1910) și teatru-delavrancea-1978-11Luceafarul (1910).

A rămas în conștiința românilor mai ales prin Apus de soare, prin care Delavrancea a inaugurat caracterele monumentale în dramaturgia noastră.

Personajul Ștefan cel Mare și numeroase replici ale acestuia au rămas în memoria oricărui cititor sau spectator.

  • Delavrancea, Barbu. Povestiri. / Barbu Delavrancea. – București: Ed. Minerva, 1987. – 443 p.

Din cuprins:nuvele-povestiri-seria-210718

  1. Sultănica
  2. Șuer
  3. Fanta–Cella
  4. Iancu Moroi
  5. Răzmirița
  6. Odinioară
  7. Zobie
  8. Trubadurul
  9. Văduvele
  10. Milogul
  11. Hagi-Tudose
  12. Apă și foc
  13. Lene
  14. Liniște
  15. Bursierul
  16. Domnul Vucea
  17. Sentino
  18. Irinel
  19. Paraziții
  20. Bunicul
  21. Bunica
  22. Boaca și Onea
  23. Vacanție
  • Delavrancea, Barbu. Cestiunea națională / Barbu Delavrancea. – București: Ed. Fundației culturale române, 1993. – 202 p
  • Delavrancea, Barbu. Palatul de cleștar / Barbu Delavrancea. – București: Ed. Ion Creangă, 1995. – 160 p.

Palatul de clestar - Barbu Stefanescu DelavranceaUn împărat domnea într-un palat de cleștar cu fetele, surorile și nepoatele sale. Îmbătrânind, împăratul și-a amintit de cele 4 chei lăsate de tatăl său. Acesta îi spusese că la nevoie poate să se folosească de ele. Cum era măcinat de gândul că va muri și nu va avea cine să îi succeadă la tron a trimis pe sora lui cea mare să intre în aceste încăperi. Prima cheie de aramă deschise o cameră plină de aramă, următoarea era o cameră din argint, apoi una de aur și la final era cea din diamante. În această ultimă cameră găsise niște femei care reprezentau bârfa, invidia și prostia, mai apoi văzu pe furia, sminteala și nebunia, iar într-un colț liberă stătea înțelepciunea cu care putu să stea de vorbă. Aceasta îi spuse că imparatul trebuie să își însoare fata cu un flăcău dornic de a domni.

Așa împăratul a dat veste în țară și după multe alegeri o cunună pe fată cu cel găsit, dar o furtună veni și dezlănțui urgia în urma căreia palatul a fost înghițit și cele șase femei fusese eliberate printre care și prostia care domină și în zilele noastre.

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s