Biblioteca "Onisifor Ghibu", expoziţie virtuală

Ziua Mondială a Scriitorilor

 

Scriitorii. Cine sunt ei în realitate? O diviziune aparte de fiinţe, cu viziuni specifice asupra lumii, cu sentimente profunde despre orice mişcă – sau nu mai mişcă. O continuă sursă de cultură şi civilizaţie. Un neam nobil într-ale literelor.

Deşi ei sunt cei care ne leagă unul de celălalt prin poveşti şi poduri de cuvinte. Ei ne aduc mai aproape de noi înşine.

Da, ei sunt cei care ne deschid noi orizonturi, noi porţi de percepţie, fără ajutorul unui drog. Ei sunt cei care ne deplasează spre alte ţinuturi. Ei sunt cei care ne trimit în spaţiu. Ne închid în labirinturi şi ne supun unor probe pe viaţă şi pe moarte. Ne tulbură simţurile, ne vindecă plictiseala, răul, prostia.

Da, scriitorii trăiesc altfel, nespus de altfel. Scriitorii sunt scriitori. Scriitorii sunt nişte zei, dar nişte zei  foarte puţin plătiţi pentru munca lor. Ne plac poveştile pe care le citim sau pe care le auzim, dar îi ignorăm pe cei care le spun.

Oameni care au tăria să demaşte lumea.

Oameni care au intuiţia să mascheze lumea.

Oameni care au curajul să încarce lumea de înţeles.

Oameni care au nebunia să reconstruiască lumea.

Oameni care sunt scriitori.

Expoziţie virtuală

  1. Arghezi, Tudor. Versuri / Tudor Arghezi. – Bucureşti : Ed. Institutului Cultural Român, 2004. – 331 p.
    sc0012„Să vedem…
    Să vedem, din atâta sărăcie,
    Să vedem, nu se ştie,
    Ce ţi-ar veni mai bine,
    Lucrurile goale, lucrurile pline,
    Grele sau uşoare?
    Căci toate sunt mărţişoare.”
  2. Beşleagă, Vladimir. Destine transnistriene / Vladimir Beşleagă. – Chişinău : Ed. Prut Internaţional, 2010. – 396 p.
    sc00131„Iar Transnistria? Nu este ea oare o răspântie a răspântiei răspântiei? Te apucă ameţeala numai când încerci să rosteşti o asemenea frământare de limbă, dar şi mai terifiantă este realitatea ce se aude în spatele acestui toponim, căruia eu i-am găsit o transcriere apropiată adecvată: Tran-sinistria…”.
    Vladimir Beşleagă
  3. Burac, Andrei. Există ore / Andrei Burac. – Chişinău : Ed. Cartea Moldovei, 2006. – 178 p.

sc„Poezia lui Andrei Burac este profund marcată de „pierderea noţiunii de timp” şi alunecarea într-un spaţiu ce se videază de fiinţă. Realitatea sufletească se transformă într-o realitate spirituală, senzaţiile şi  impresiile, potenţate, colorate intens, se conturează prin puncte, prin pusee picturale.”

Mihai Cimpoi

  1. Busuioc, Aureliu. Spune-mi Gioni! / Aureliu Busuioc. – Chişinău : Ed. Cartier, 2014. –344 p.
    sc00121„Aureliu Busuioc realizează în acest roman o scriitură transparentă, cursivă, plăcută, dar nu mai puţin înşelătoare prin ambiguităţile ei. Romanul este indubitabil, mesajul din autobiografia enkavedistului, încărcată de eroism senzaţional, evoluţie spectaculoasă, militarism revoluţionar şi intransigenţă comunistă.”

Ion Simuţ

  1. Butnaru, Leo. Cu genunchii pe zaruri / Leo Butnaru. Bucureşti : Ed. Tracus Arte, 2014. – 487 p.
    sc0013„A pleca, a veni
    Nu o singură dată
    din forfota lumii
    poetul pleacă englezeşte
    discret
    pe neobservate
    exact cum vin pe lume poemele sale – discret
    parcă neaşteptate…”.
  1. Crudu, Dumitru. Oameni ai nimănui / Dumitru Crudu. Chişinău : Ed. Cartier, 2007. – 80 p.
    sc00141Oameni ai nimănui aduce şi o posibilă nouă orientare a textului de gen, de la iritarea stupid-antieuropeană, trecând prin tematica lacrimogenă a emigraţiei ca blestem, la o atitudine şi mai logică şi, cred eu, şi mai demnă, aceea de a privi drama umană ca un dat care transcende graniţele. În sfârşit, în textul lui Crudu nu doar basarabenii suferă sau iau bătaie de la alţii, ci ajung chiar un panaceu pentru italienii pierduţi în propria ţară. Cred că numai aşa acneea socio-intelectuală poate da semne de vindecare, şi de acest lucru merită să ia notă şi dramaturgii vestiţi de la Bucureşti.”

Doru Mareş

  1. Dabija, Nicolae. Icoană spartă, Basarabia / Nicolae Dabija. Craiova : Ed. Fundaţia Scrisul Românesc, 1999. – 312 p.
    sc0014„Tristă ţară care nu-şi mai poate apăra fiinţa! Şi e un curat blestem să mai faci publicistică în apărarea ei… Nicolae Dabija are conştiinţa tragică a condiţiei sale de ultim mohican într-un război inegal. Gloria e ultimul lucru pe care l-ar mai putea căuta un luptător, astăzi, în Basarabia. Trebuie să fii înzestrat cu un optimism nebun ca să suporţi blestemul de a scrie publicistică. Un nesecat izvor de vigoare morală îi ţine condeiul în mână lui Nicolae Dabija”.
    Theodor Codreanu
  2. Druţă, Ion. Şoapte de nuc / Ion Druţă. Chişinău : Ed. Cartier, 2016. – 424 p.
    sc0011„Frapante pentru spiritul epocii sunt şu unele trăsături de mentalitate rurală, îndârjirea ţărănească a unor personaje din chiar primele schiţe ale lui Ion Druţă, expresia a unei psihologii şi a unei etici tradiţionale inflexibile, care mai târziu înclină spre un romantism folclorizat specific, cu rezonanţe baladeşti tot mai accentuate.”
    Andrei Ţurcanu
  3. Gălaicu-Păun, Emilian. Ţesut viu. 10×10 / Emilian Gălaicu-Păun. Chişinău : Ed. Cartier, 2014. – 344 p.
    sc0010„Ţesut viu. 10×10 de Emilian Gălaicu-Păun este una dintre cele mai interesante şi mai originale scrieri care s-au produs la noi în ultimul deceniu.”
    Eugen Lungu.
    „Ţesut viu. 10×10 este un tur de forţă şi presupune o lectură infinită, pe cît te ţin puterile.”
    Alexandru VLAD
  4. Leahu, Nicolae. Poezia generaţiei ´80 / Nicolae Leahu. Chişinău : Ed. Cartier, 2015. – 344 p.
    1sc„Volumul cel mai bun despre generaţia optzecistă n-a fost scris de un scritic din România, ci de Nicolae Leahu de la Bălţi. Asta, probabil, pentru că, deosebit de exegenţe din ţară, s-a ferit de partizanat, a facut pur şi simplu critică şi istorie literară, pe deasupra, n-a lăsat pe din afară contextul în care respectiva generaţie a ieşit la lumină.”
    Liviu Antonesei
  5. Pilchin, Maria. De mână cu marele Joker / Maria Pilchin. Chişinău : Ed. Prut, 2013. – 88 p.
    sc0008„Maria Pilchin este un nume lansat recent în viaţa culturală din stânga şi dreapta Prutului. Urmăresc scrisul ei şi constat cu bucurie că tânăra eseistă are ambiţia să impună un stil, un anume stil. În textele Mariei Pilchin pulsează în ritmuri energice dragostea de literatură, respectul pentru oameni care se consacră acesteia şi un îndemn empatic adresat cititorilor de a o urma în această lume de hârtie, mucava, pixeli, discuri optice, stick-uri USB etc. Maria Pilchin întră în lumea literaturii în (de) mână cu Marele Joker”.
    Maria Şleahtiţchi
  6. Popa, Nicolae. Cubul de zahăr / Nicolae Popa. Chişinău : Ed. Cartier, 2005. – 440 p.
    sc0017„Ne-am ostenit destul de puţin în timpul acestei traversări, pentru că cea mai mare parte din timp ne-a dus vântul.”
    F.Céline, Călătoria la capătul nopţii

    13. Vatamanu, Ion. Contur de meditaţie / Ion Vatamanu. Chişinău : Ed. ARC, 2015. – 64 p.556sc„Nimic nu-i zero
    Substantivul verbal se roteşte
    în spaţiul ştirii de sine,
    un savant din secolul nouăsprezece
    pune acum circumferinţa pe şine”.
    Ion Vatamanu

    14. Vieru, Grigore. Tu m-ai strigat, fiule? / Grigore Vieru. Chişinău : Ed. Pentru copii, 2013. – 128 p.
    sc0015„Noros ori clar ca o amiază,
    Eu sunt poetu-acestui neam
    Şi-atunci când lira îmi vibrează,
    Şi-atunci când cântece nu am”.
    Grigore Vieru

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s