Emil Gârleanu – unul dintre cei mai mari prozatori ai neamului românesc (140 de ani de la naștere)

Emil Gârleanu s-a născut în noaptea de 4 spre 5 ianuarie 1878 la Iași. Părinții, locotenent colonelul Emanoil Gârleanu (1846-1918), aparținând unei familii de răzeși din Gârleni, Bacău și mama, Pulheria, născută Antipa, de origine greacă, locuiau în apropierea Copoului, în fața grădinii lui Vodă Sturza, loc cu o încântătoare priveliște de care scriitorul își va aminti.

Părinții se despart, lăsând copilul în grijă unei mătuși din Iași, care i-a cultivat înclinarea spre duioșie și frumos. În perioada 1885-1889 urmează școală primară, la Școală nr.2 din Sărărie. Vacanțele și le petrece în satul bunicii, de lângă Târgul Frumos. Începe liceul la Iași în 1889, unde urmează trei clase, se retrage și se înscrie la Școala Fiilor de Militari din Iași.

La Școala Militară de Infanterie și Cavalerie, pe care o urmează între 1896-1900, îl are coleg pe Gheorghe Brăescu. Renunță între timp la Școala Militară de Artilerie, Geniu și Marină, după doar um an și trei luni. A fost sublocotenent în armata română, dar este exilat la Bârlad pentru activitatea sa publicistică, interzisă de regulamentul militar.

În 1906 părăsește Bârladul, stabilindu-se la București. Pe 12 februarie 1906 se căsătorește cu Marilena Voinescu. Scriitorul va avea o fiică, Rodica.

Emil Gârleanu este operat în iunie 1914 la spitalul Colțea din București și transferat apoi la Câmpulung Muscel; în iulie Emil Gârleanu moare în urmă unei congestii renale, la Câmpulung Muscel, la doar 36 de ani. Este înmormântat la Cimitirul Bellu din București.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_G%C3%A2rleanu

Expoziție virtuală

sc0007Gârleanu, Emil. Scrieri alese / Emil Gârleanu. – București : Ed. pentru literatură, 1963. – 487 p.

Firește, nu cred să fie scriitor care să nu îngăduie ca din scrisul său să i se puie câte ceva în cărțile de citire, pentru folosul tinerimii. Dar cred că e și o datorie de bun-simț ca atunci când iai din opera cuiva pagini întregi, să-i faci măcar cunoscut printr-o carte poștală, ce anune ai luat, ca să știe.

Emil Gârleanu (Cărțile de citire 1911)

Doi-nuvelisti---Emil-Garleanu-si-I--A--Bassarabescu-646f20-500x500

Vârcolici, Teodor. Doi nuveliști: Emil Gârleanu, I. A. Bassarabescu / Teodor Vârcolici. – București: Ed. pentru literatură, 1965. – 213 p.

La începutul sec. XX și-a făcut intrarea în literatură Emil Gârleanu. Opera sa alcătuită din nuvele, schițe și povestiri, nu are dimensiuni largi, desfășurarea ei fiind curmată de moartea prematură a scriitorului în 1914. Ca și St. O. Iosif, Dimitrie Anghel și Panait Cerna, stinși din viață între 1913-1914, Emil Gârleanu s-a svârșit din viață când nu împlinise încă 40 de ani. Totuși, moștenirea sa literatură prezintă calități incontestabile, care-i asigură stima și interesul posteriorității.

Teodor Vârgolici

emil-garleanu-nucul-lui-odobac_8353960Gârleanu, Emil. Nucul lui Odobac / Emil Gârleanu. – București : Ed. Minerva, 1982. – 442 p.

Intrarea în literatură a lui Emil Gârleanu se înscrie sub înrâuirea ideilor semănătoriste. Schițile și povestirile scrise în această perioadă au parfumul unor idilice ilustrări de viață tihnită, patriarhală, fără confruntări de caractere, fără analize aprofundate în conștiințe, impregnând epicii sale accente evocatoare evidente. Nuvela Nucul lui Obodoc se impune ca una din capetele de operă ale lui Emil Gârleanu, având o gamă complexă de complexe dramatice, fixate într-un context social și etic viu.

Constantin Cubleșan

Без названияGârleanu, Emil. Nuvele și scițe / Emil Gârleanu. – Chișinău : Ed. Litera, 1997. – 263 p.

Pătrunsă de un cald sentiment de umanitate, cu pagini de duioșie și blândețe, reluând cu deosebire calitățile morale ale oamenilor și procesele lor lăuntrice…, opera lui Emil GÂRLEANU continuă să emoționeze și pe cititorul de azi.

Teodor Vârgolici

 

din-lumea-celor-care-nu-cuvanta-emil-garleanu-1988Gârleanu, Emil. Din lumea cari nu cuvântă / Emil Gârleanu. – București: Ed. Minerva, 1988. – 272 p.

Prozator sensibil și realist al vieții rurale și fin analist al psihologiei ființei umane și a lumii necuvântătoare, Emil Gârleanu (1878-1914) a fost unul dintre puținii scriitori români de la începutul veacului nostru. S-a îndreptat mai întâi spre cariera armelor, fiindcă tatăl său era ofițer activ dar demisionează pentru a se putea căsători cu fata care o iubea. De acum în colo se va dedica numai literaturii.

Ion Bălău

sc0014Gârleanu, Emil. Din lumea cari nu cuvântă / Emil Gârleanu. – București: Ed. Garamond, 1992. – 96 p.

Prin formație intelectuală și prin constanta activitate publicistică desfășurată mai bine de un deceniu, Emil Gârleanu se include în câmpul prozei românești de la începtul veacului XX. Dimensiunile operei, temele predilecte, problematica ideatică, modalitățile artistice i-au asigurat un stabil loc de fundal în literatura autohtonă, alături de D. D. Pătrășcanu, I. A. Bassarabescu, Jean Beart etc.

Ion Bălău

7a9af2ca06a543722e9bd423b8a2b249-5397377-1000_1000_11Gârleanu, Emil. Din lumea care nu cuvântă / Emil Gârleanu. – București: Ed. Prometeu, 1992. – 85 p.

Prin schițele grupate în volumul Din lumea celor care nu cuvântă, Emil Gârleanu (1878-1914) a inaugurat în literatura română genul de povestiri inspirate din lumea plantelor, gâzelor și animalelor. Creații de maximă concentrare, denotând un subtil spirit de observație și analiză, ele sunt străbătute de vibrantă notă de duioșie și blândețe, de delicatețe sufletească și omenie.

Teodor Vârgolici

sc0012Gârleanu, Emil. Din lumea care nu cuvântă / Emil Gârleanu. – București: Ed. Prometeu, 1994. – 79 p.

Inspirate din viața necuvântătoarelor, povestirile lui Emil Gârleanu conțin evocări ale măruntelor bucurii sau ale micilor drame petrecute în lumea în lumea plantelor, insectelor și animalelor, pe care umanizându-le, autorul le descrie cu duioșie și umor, în urma unei observații de mare subtilitate și finețe. Volumul cuprinde scrieri prevăzute în bibliografia școlară.

Editura Prometeu

sc0011Gârleanu, Emil. Din lumea care nu cuvântă / Emil Gârleanu. – Craiova: Ed. Scrisul românesc, 1994. – 112 p.

Așa cum i-a orânduit istoria literară, Emil Gârleanu face parte din categoria scriitorilor români de rang secund. Cu toate acestea, în mai puțin de un deceniu și jumătate de activitate creatoare, Emil Gârleanu s-a impus în contextul de epocă al literaturii române și în posteoritate ca un nume de referință și ca un profil distinct.

Serafim Duicu

793331

Gârleanu, Emil. Din lumea care nu cuvântă / Emil Gârleanu. – Chișinău: Ed. ARC, 2014. – 63 p.

Operele selectate, reproduse după ediții-reper, sunt însoțite fie de glosare, fie de explicații la subsol ale cuvintelor mai puțin cunoscute. Evident, textele nu au fost adaptate, scrierele conținând toată frumusețea originalelor. Așa că, dincolo de utilitatea lor didactică, volumele pot fi citite cu folos de toți cei care prețuiesc valorile nepieritoare ale literaturii noastre clasice.

Colecția de cărți „Biblioteca elevului”

sc0009Gârleanu, Emil. Din lumea care nu cuvântă / Emil Gârleanu. – Chișinău: Ed. Prut Internațional, 2015. – 126 p.

Alături de nota dramatică, uneori dureroasă, de accentele cu o anume vibrație și intensitate emoțională, în schițele lui Gârleanu se întâlnește un umor blajin, menit să-l facă pe cititor să se apropie cu mai multă bunăvoință de cei care nu cuvântă. Gândăcelul din povestirea cu același nume, care își propune să urce pe lujerul și de acolo – la bulgărele de aur din mijlocul boltei albastre, atrage simpatia și zâmbetul cititorului prin peripețiile lui, care stârnesc hazul.

Teodor Vârgolici

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s