Limba română este o limbă indo-europeană, a cincia după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei și italienei. Limba română este înregistrată ca limbă de stat atât în România cât și în Republica Moldova, unde circa 75% din populație o consideră limbă maternă.
Limba română este vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care cca. 24 de milioane o au ca limbă maternă. Din numărul total de vorbitori, peste 17 milioane se află în România, unde româna (dialectul dacoromân) este limbă oficială. Limba română este una dintre cele șase limbi oficiale ale Provinciei Autonome Voivodina (Serbia). De asemenea este limbă oficială sau administrativă în câteva comunități și organizații internaționale, precum Uniunea Latină sau Uniunea Europeană.
Expoziţie virtuală
Badea, Gh. Gramatica pentru toţi elevii / Gh.Badea. – Iaşi : Ed. Moldova, 1996. – 197 p.
Acest mic volum s-a născut dintr-o intenţie cu scop practic imediat: acela de a ajuta un elev din ultima clasă a gimnasticului să se pregătească în chip temeinic, dar şi pe o cale uşoară în acelaşi timp, pentru examenul de admitere în liceu, iar pe cel care termină liceul să-şi aprofundeze cunoştinţele în vederea susţinerii examenului de admitere în învăţământul superior.
Bogdan, Mădălina. Gramatica practică pentru ciclul primar / Mădălina Bogdan. – Bucureşti : Ed. Coresi, 1996. – 196 p.
„Limba este tezaurul cel mai preţios pe care îl moştenesc copii de la părinţi, depozitul cel mai sacru lăsat de generaţiile trecute şi care merită să fie păstrat cu sfinţenie de generaţiile care-l primesc”. Vasile Alecsandri
Exerciţiile cuprinse în GRAMATICA PRACTICĂ sunt diverse; ele pornesc de la simplu la complex, astfel încât să satisfacă puterea de rezolvare a tuturor categoriilor de elevi, dar în acelaşi timp să permită cadrului didactic utilizarea muncii diferenţiale la clasă. Textele au fost alese din literatura română şi universală pentru copii, valori ale artei literare, urmărindu-se obişnuirea şi orientarea elevilor către limba literară.
Bidu-Vrănceanu, Angela. Cuvinte şi sensuri / Angela Bidu-Vrănceanu. – Bucureşti : Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, 1988. – 240 p.
Lucrarea îşi propune descrierea sensurilor unor cuvinte româneşti şi a relaţiilor dintre ele : polisemia, sinonimia, antonimia. Fără a utiliza o terminologie strict specializată şi fără un aparat tehnic complicat, modul de prezentare şi de interpretare a materialului (definiţii, exemple, exerciţii are în subtext principiile cercetării semantice moderne. Cartea este astfel concepută încât să se adreseze atât profesorilor de limbă română, cât şi oricărui vorbitor interesat de o adecvată învăţare a vocabularului românesc.
Brais, Aura. Dicţionar de dificultăţi ale limbii române / Aura Brais. – Bucureşti : Ed. Coresi, 2007. –251 p.
Acest Dicţionar a fost conceput din dorinţa de a le oferi utilizatorilor un ghid practic, menit să le faciliteze calea spre folosirea corectă a limbii române. Este o lucrare: practică şi cu conţinut modern şi diversificat. Veţi găsi aici observaţii privind: scrierea, pronunţarea, flexiunea cuvintelor-titlu, sensul unor omonime.
Ciocanu, Ion. Noi şi cuvintele noastre / Ion Ciocanu. – Chişinău : Ed. Pontos, 2011. – 300 p.
Să vorbim fără nici o reticenţă limba noastră, care se numeşte corect română, s-o ferim de elemente impure, ca des pomenitele rusisme, ucrainisme, ţigănisme, calchieri mecanice din alte idiomuri, să apelăm în limita posibilităţilor fiecăruia dintre noi la dicţionare bilingve, explicative, etimologice şi de altă natură, ca să realizăm odată şi odată istoricul deziderat lansat de Alexei Mateevici: „Noi trebuie să ajungem de la limba noastră proastă de astăzi numaidecât la limba literară românescă”!
Constantinescu-Dobridor, Gheorghe. Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române pentru elevi / Gheorghe Constantinescu-Dobridor. – Bucureşti : Ed. Didactică şi Pedagogică, 2006. – 411 p.
Un dicţionar care ajută elevii să-şi îmbogăţească vocabularul activ, să scrie corect cu iniţiale minuscule şi majuscule, să despartă corect cuvintele în silabe, să utilizeze corect abrevierile şi ortografia limbii române. Dicţionarul indispensabil tuturor elevilor de gimnaziu şi de liceu.
Guţu, Valentin. Dicţionar al greşelilor de limbă / Valentin Guţu. – Chişinău : Ed. ARC, 1998. – 282 p.
Despre această carte se poate spune cu îndreptăţire că umple un gol în cultura din R. Moldova, nu pentru că nu ar exista lucruri de cultivare a limbii care să fi înregistrat ţi comentat majoritatea faptelor inventariate acum, ci pentru că ea le prezintă în forma cea mai practică – în acelaşi timp comodă şi eficientă – pentru cititorul grăbit din zil
ele noastre: aceea a unui dicţionar de echivalenţe, cu materialul ordonat alfabetic după unităţile din uz care nu aparţin limbii literare actuale şi indicarea directă a corespondentului sau corespondentelor literare, ci doar, uneori, cu menţiunile strict necesare referitoare la sensuri, sferă de folosire sau frecventă.
Munteanu, Ştefan. Limba Română artistică / Ştefan Munteanu. – Bucureşti : Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, 1981. –272 p.
Lucrarea de faţă este o încercare de prezentare a limbii marilor creatori de opere literare româneşti, în versuri şi proză, adică „o istorie” a limbajului artistic românesc examinat din unghiul valorilor lui stilistice. Limbă artistică – în accepţia de limbaj al operelor literare sau de variantă estetică a limbii – va fi, în cele ce urmează, un alt termen, mai cuprinzător, folosit spre a desemna expresia artistică individuală sau, stilul scriitorului cercetat în raport cu suma mijloacelor de expresie ale unei limbi naţionale.
Limba română este patria mea. – Chişinău, Ed. Universul, 1996. – 343 p.
Limba română este patria mea este o lucrare de pionierat în R. Moldova şi abordează de pe poziţii strict ştiinţifice un spectru amplu de probleme privind originea, evoluţia şi structura limbii române şi a dialectelor ei. Pentru prima oară între copertele unei cărţi a fost adunat un bogat şi variat material factologic necesar pentru elucidarea controversei referitoare la denumirea limbii noastre. Cartea este o sursă valoroasă şi accesibilă de promovarea adevărului ştiinţific.
Mitrea, Constantin. Sintaxa limbii române / Constantin Mitrea. – Galaţi : Ed.Porto-Franco, 1996. –387 p.
Cartea se adresează candidaţilor la examenul de admitere în licee sau facultăţi cu profil umanist, oferindu-le posibilitatea de a-şi însuşi sistematic cunoştinţele de sintaxă a limbii române sau de a-şi consolida informaţiile deja căpătate în anii de şcoală. Volumul are ca obiectiv esenţial formarea şi consolidarea deprinderilor de analiză sintactică a propoziţiei şi a frazei, lucrarea caută să asigure corelaţia necesară între noţiunile teoretice, ştiinţific argumentate în limitele programei şcolare, şi exerciţiile variate care impun participarea activă şi conştientă a cititorului la explicarea şi înţelegerea faptelor de limbă.
Palii, Alexei. Dicţionar de dificultăţi şi surprize ale limbii române / Alexei Palii. – Chişinău : Ed. Epigraf, 2008. –247 p.
„Bun cunoscător al dinamicii sistem – normă – vorbire, autorul prezentului Dicţionar orientează vorbitorul în folosirea corectă şi totodată cu eleganţă şi adecvare stilistică a limbii române. Lingvist competent, Al. Palii alternează stilul ironic cu stilul grav, demonstrativ, aducând în sprijinul poziţiilor sale istoria limbii, exigenţe distincţiilor semantice şi stilistice, deopotrivă în terminologia ştiinţifică şi în comunitatea lingvistică”. Dumitru Irimia
Todi, Aida. Limbii română şi norma actuală / Aida Todi. – Bucureşti : Ed. ALL, 2008. –296 p.
Prezentul volum îşi propune să ofere diverse tipuri de exerciţii, însoţite de rezolvări, care să faciliteze aprofundarea şi completarea unor noţiuni însuşite în cadrul orelor de limbă română; de aceea ar putea fi utilizat cu succes, ca material auxiliar, şi de către profesorii care predau această disciplină, atât în ciclul gimnazial, cât şi cel liceal. Poate fi folosit de toţi cei care, într-un fel sau altul, vor să-şi verifice sau să-şi aprofundeze cunoştinţele de limbă română.
BIBLIOTECA „ONISIFOR GHIBU” 