Data de 19 mai 2017, este una importantă pentru Biblioteca „Onisifor Ghibu”, zi aniversă, 25 de ani de la fondare. În parteneriat cu Centru de Excelență în Energetică și Electronică s-a povestit despre ilustrul pedagog, teolog, istoric, publicist Onisifor Ghibu și abordarea dumnealui în istoria Basarabiei.
Profesorul Onisifor Ghibu – personalitate marcantă a culturii românești. S-a născut la 31 mai 1883 în comuna Saliste, județul Sibiu a decedat la 31 octombrie 1972.
Studiile a urmat primele clase la școala populară din satul natal; l-a avut ca dascăl pe Ilie Hociota de la care a deprins dragostea pentru invățătura, poezie, bunul simț, cultul pentru muncă. Studiile gimnaziale le-a urmat la gimnaziul maghiar din Sibiu; s-a transferat apoi la liceul românesc din Brașov „Andrei Saguna”; între 1902 și 1905 urmând tradiția ardelenilor de a deveni preot și a urmat institutul teologic „Andreian” din Sibiu. 
În această perioadă începe activitatea sa ca ziarist, publicist care va continua toată viața, scrisul a fost principalul instrument prin care și-a exprimat ideile sale pedagogice, politice, teologice. În 1905-1906 și-a continuat studiile la București unde a frecventat cursurile Facultății de Litere; l-a avut ca profesor pe Nicolae Iorga cu care a legat o strânsă prietenie. 1906-1907 a studiat la Universitatea din Budapesta.
A desfășurat o bogată și intensă activitate ca pedagog, profesor, om politic, publicist prin care a urmărit toata viața binele și demnitatea neamului românesc, unitatea și libertatea națională. Până în 1918 a fost puternic influențat de ideile naționaliste și gândirea educațională a episcopului Andrei Saguna și a marelui istoric Nicolae Iorga, după care în domeniul pedagogiei l-a considerat un model pe ardeleanul Gheorghe Lazăr despre care a scris multe articole și studii.
În martie 1917 a plecat în Basarabia la Chișinau din proprie inițiativă, aici s-a dedicat cauzei unirii Basarabiei cu Romania. Activitatea sa din Basarabia a fost un adevărat apostolat în sensul că: alături de fruntașii basarabeni ca Pan Halipa, Vasile Stroescu a contribuit la înființarea Partidului Național Moldovenesc; a susținut întroducerea învațământului românesc; întroducerea istoriei și literaturii naționale în școală; a participat la cogresele ostașilor, învățătorilor din Basarabia unde a militat pentru cauza Unirii; a fondat gazeta „Ardealul” la Chișinau numit apoi „România nouă”, un ziar de propagandă pentru unirea tuturor românilor, primul ziar editat în alfabet latin din Basarabia; a editat revista „Școala Moldovenească”, unica revistă de pedagogie ce apărea pe teritoriul României pe perioada războiului. Prin întreaga activitate din Basarabia a contribuit la trezirea conștiinței naționale a românilor basarabeni; la întroducerea alfabetului latin în școală și viața publică din Basarabia. A iubit Basarabia până la sfârșitul vieții și a considerat-o pământ românesc.
„Credeți, luptați, fiți solidari și veți izbândi!”
BIBLIOTECA „ONISIFOR GHIBU” 