Biblioteca "Onisifor Ghibu"

„Tunica portocalie” de Lucreţia Bârlădeanu

Pe data de 11 aprilie la biblioteca „O. Ghibu” a avut loc o masă rotundă cu tematica – „Tunica Portocalie” de Lucreţia Bârlădeanu. Participanţii – elevi, studenţi, indiferent de vârstă, au avut posibilitatea să discute şi să se informeze pe marginea volumului „Tunica Portocalie”. Ei şi-au expus opiniile privitor la această carte, au discutat în contradictoriu chiar, făcând şi un schimb de idei.

Programul de lectură „Chişinăul citeşte” al B.M. ,,B.P.Hasdeu”, ediția XIV include şi cartea pentru maturi – „Tunica Portocalie” de Lucreția Bârlădeanu. Este vorba despre una dintre cărţile promovate în cadrul programului.

În carte pot fi găsite 20 de istorii, poveşti de viaţă, protagoniştii cărora sunt persoane absolut diferite – atât bărbaţi, cât şi femei, fiecare cu o istorie şi cu nişte demoni numai ai lor, dar care au totuşi un lucru în comun – atmosfera aceea tristă care se instaurează în sufletele cititorilor odată cu parcurgerea fiecărui rând, cu întoarcerea fiecărei pagini.

De mai mulţi ani Lucreția Bârlădeanu îşi împarte viața între Chișinău și Paris. Timpul petrecut în capitala franceză i-au sporit rafinamentul și eleganța ceea ce o face şi mai deosebită. Autoarea spunea undeva că titlul ultimului său volum „Tunica Portocalie” nu este ales întâmplător :

„Portocaliul este o culoare vibrantă, exuberantă, iar tunica – un element de vestimentație care poate fi interpretat în moduri felurite, rămânând totuși un simbol al grației și libertății. Un scriitor lasă întotdeauna și cititorului său posibilitatea de a se regăsi în simboluri și de a le interpreta”, punctează Lucreția Bârlădeanu.

Volumul „Tunica Portocalie” cuprinde o înșiruire de povestiri cu subiecte și personaje extrem de variate. Tocmai acest amalgam de istorii si destine, tratate cu diverse procedee artistice, fac din această carte o lucrare inedită, colorată. Autoarea recunoaște că multe dintre textele scrise pornesc de la întâmplări petrecute în realitate, dar nu sunt o copie fidelă a ei :

„Odată ce se întamplă în viaţă, lucrurile își găsesc o finalitate. Multe subiecte provin din biografia unor oameni pe care i-am cunoscut, dar sunt istorii pe care le-am convertit, le-am trecut prin intuiția mea, prin gustul meu estetic și moral. Într-un final s-au născut niște subiecte extrem de diferite față de ceea ce s-a petrecut în realitatea propriu-zisă”, mărturisește autoarea.

Un astfel de exemplu este povestirea „Urna cu cenușă” :

„Am întâlnit la Paris o persoană care ținea în casă o urnă de cenușă cu rămășițele cuiva drag. Am fost surprinsă de această situație. Urna cu cenușă este simbolul trecutului de care personajul nu se poate despărți, pe care o poartă peste tot cu el și nu știe ce să facă cu ea. Acest om nu poate avansa, caci în casa lui nu încape prezentul, nu poate iubi viață nouă pentru că nu-și poate așeza trecutul acolo unde-i este locul”, explică Lucreția Bârlădeanu.

Un text bulversant ca subiect, de asemenea, împrumutat din cotidian, este cel întitulat „Sentiment patern”. Este povestea unui bărbat care și-a pierdut fiul bolnav de leucemie și care își dorește cu disperare să își recapete condiția de tată:

„Pentru acest personaj nu mai contează sentimentele, el nu caută dragoste și nici măcar nu caută o femeie, ci mai degrabă o simplă purtătoare care să-l facă din nou tată”, explică autoarea.

O parte dintre povestirile din „Tunica Portocalie” sunt scrise din perspectiva unor personaje masculine, spune autoarea:

„Un critic m-a amendat pentru acest curaj. Mi s-a spus să nu mă joc cu focul”, menţiona undeva autoarea. Până la urmă, dacă un scriitor poate să vorbească despre sentimentele unei femei, să-i descrie gândurile și emoțiile, de ce n-ar putea o scriitoare să facă același lucru cu trăirile unui bărbat?”

Lucreția Bârlădeanu a debutat în anul 1988 cu volumul de versuri „Rouă de cuvinte”, urmat de alte cărţi – „Clipe de păsări”, „Capitalul din Para Sângelui”, „Dealul Drăguţei”, „Scrisori din Paris” și altele. În 1998 se stabilește la Paris, unde studiază exilul românesc în multiplele lui ipostaze. Publică, la această temă, volumul „Dialoguri pariziene” în anul 2005 şi „Secolul nomazilor” în 2006. Lucreţia Bârlădeanu este membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova şi a Uniunii Scriitorilor din România.

Scriitoarea însumează noblețea unei parizience și spontanietatea românească, ceea ce o face un personaj extrem de interesant, mai ales pentru generația nouă de cititori.

Ana Staver, cititoare: „Cartea „Tunica portocalie” de Lucreţia Bârlădeanu este o carte care te face melancolic, te face să îţi pui întrebări dificile privitor la viaţă. Prin asta şi este o carte deosebită.

O carte care te face să îţi pui întrebări nu este o pierdere inutilă de timp. De aceea şi merită citită!,,

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s