Biblioteca "Onisifor Ghibu", Biblioteca Municipală "B. P. Hasdeu"

“Marele Singuratic” de Marin Preda (recomandare de carte)

Marin Preda este unul din romancierii mei preferaţi. Puteam să citesc numai o singură carte semnată de el, oricare, şi să ajung la această concluzie. Mai ales, după ce am citit „Cel mai iubit dintre pământeni”, şi nu o singură dată, sunt cu atât mai îndreptăţită să vă recomand acest autor. Acest ultim roman al său, în care Preda însuşi afirmă ca a avut intenţia să spună totul, este un etalon al creației sale. Am citit cam tot ce a scris Marin Preda, savurând fiecare pagină de meditaţie mai ales şi filosofie a vieţii, deseori prezentă în paginile romanelor sale.

Mai demult am citit şi romanul „Marele singuratic”, o carte pe care cineva m-a rugat s-o descriu mai amănunţit. Roman de dragoste, roman epic şi chiar, roman tabu!

Romanul “Marele singuratic” de Marin Preda apare la data de 21 februarie 1972. Romanul este parte a ciclului moromeţian. Cu acest roman, care s-a bucurat de un mare succes din partea publicului şi fiind extrem de bine primit de către critica literară a vremii, scriitorului i se acordă premiul de proză al Uniunii Scriitorilor din România.

Este vorba despre o frumoasă poveste de dragoste dintre un însingurat încăpăţânat şi bănuitor (horticultorul Niculae Moromete) şi o pictoriţă inteligentă şi puţin sofisticată (Simina Golea), trecută printr-o căsnicie nefericită (cu brutalul Victor Pătraşcu), obsedată de talentul ei nesigur.

„Marele singuratic” parcă întrerupe povestirea din al doilea volum „Moromeţii” şi narează o bucată care acolo lipseşte, dorind parcă să întregească biografia eroilor săi din „Moromeţii” şi, mai cu seamă, a lui Niculae Moromete şi a tatălui său, Ilie Moromete.

Episodul descris se referă la retragerea lui Niculae din viaţa activă a partidului pînă la revenirea lui în acelaşi partid, vreme în care se retrage ca grădinar, iar mai apoi, ca inginer horticultor, într-un parc de pe lîngă o fostă reşedinţă a domnitorilor români.

“Marele singuratic” este, de fapt, „marii singuratici”, fiindcă, fără îndoială, nu numai pe Niculae îl are în vedere autorul, ci şi pe tatăl său, pe care îl descoperim într-o nouă postură, de care n-am ştiut în „Moromeţii”, în postură de tânăr îndrăgostit de o fată nu prea frumoasă, prima lui soţie, cu care a făcut cei trei feciori, tânăr poreclit „Mutul” în vremea aceea, apoi bătrân, iarăşi îndrăgostit (!!!), la vârstă înaintată, de sora primei lui soţii, la care nu mai are puterea să meargă, împovărat fiind de bătrîneţea sa şi reţinut de „scorpia” cu care trăieşte. Frumoasă revenire a tatălui în „Marele singuratic”, chiar de murise în „Moromeţii”!

Povestea de dragoste a lui Niculae cu pictoriţa Simina ocupă cea mai mare parte a romanului. Mie povestea de dragoste nu mi s-a părut frumoasă decît la sfîrşit. În rest, el – prea mîndru pentru un îndrăgostit, ea – prea deşteaptă pentru o femeie, el – măcinat de regretele sale pentru că a fost decepţionat de politica partidului în care a crezut cu un fanatism orb, ea – măcinată de chinurile creaţiei şi mereu în căutarea inspiraţiei, par a trăi pe planuri paralele.

Însă cu ea autorul este mai îngăduitor, oferindu-i o ieşire din scenă destul de impresionantă, ca o cîştigătoare, care a găsit ceea ce a căutat toată viaţa – inspiraţia – şi chiar a fost recunoscută prin succesul fenomenal, chiar dacă această febrilă încununare a căutărilor ei o împinge în mormînt. În ceea ce-l priveşte pe Niculae, îl lăsăm, în Epilog, cu intenţia de reîntoarcere în activul partidului, întoarcere care nu ştim dacă nu-i va aduce o nouă decepţie.

Istoriile povestite de Niculae despre satul său sunt cele mai frumoase în roman, precum şi episodul cu venirea Siminei la locul de baştină a lui Niculae, acolo unde găseşte inspiraţia.

Momente frumoase, care m-au făcut să zîmbesc sau… să meditez: încercările lui Niculae de a a intra în rolul său nou de grădinar: „Ia să vedem, ce ar fi făcut Miciurin dacă…” şi se gîndea la situaţia în care se afla el; istoria Siminei despre unica sa amintire din viaţa sa de la ţară, din copilărie, cînd a spus că vaca „sună”, doar pentru că, crescută fiind la oraş, pur şi simplu nu ştia cuvîntul „muge”; înţelepciunea tatălui lui Niculae, atunci cînd Niculae cu Simina vin la ţară şi Niculae se simte intimidat de înfăţişarea şi hainele prea deocheate pentru peisajul rustic, ale Siminei.

Cînd Simina povesteşte celor ai casei despre stinghereala lui Niculae, tatăl lui povesteşte despre cum au venit trei politicieni în sat şi doi au vorbit frumos şi cult, făcînd propagandă, iar al treilea, vrând să fie mai la nivelul ţăranilor, a aruncat nişte vorbe vulgare şi banale, care i s-au părut lui că ţăranilor o să le fie mai accesibile, dar despre care ţăranii au rămas cu impresia că „ală din urmă e cel mai prost”. Sensul era că fiecare trebuie să rămînă la nivelul său, nici să se urce, nici să coboare, adică să fie fireşti. Şi Simina aşa a şi făcut, nu şi-a pus broboadă numai pentru că vine la ţară, dar a rămas aşa cum era ea – orăşeancă, în postura în care se simţea firesc.

Şi astfel de momente inedite întâlnim pe tot parcursul romanului. Momente frumoase de la care avem ce învăţa, în care se întrevede marea artă de narator a scriitorului Marin Preda.

În 1977, la Bucureşti este lansat şi filmul inspirat de romanul  “Marele singuratic” de M. Preda, care se bucură de un mare succes şi azi, fiind considerat o capodoperă a cinematografiei contemporane româneşti: regie – Iulian Mihu; În rolurile principale: George Motoi, Florența Manea, Gheorghe Dinică, Ion Caramitru și Adriana Nemeș.

“Moromeţii îşi dau, parcă, o întâlnire de adio într-un epilog în care au loc iubiri profunde şi nefericite, gelozii şi crime dostoievskiene, comentarii morale acute şi pertinente şi analize bune, verosimile, de ordin existenţial. Este domeniul şi stilul în care Preda a excelat totdeauna…” (Eugen Simion)

Un roman pe care vă invit să-l citiți și sper să vă placă!

 

 

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s