Holocaust

Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este ziua de 27 ianuarie din fiecare an şi este data la care, în 1945, cel mai mare lagăr nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau (astăzi în Polonia) a fost eliberat de armata sovietică.

Ce este Holocaust ?  

  1. (În Antichitate) Jertfă adusă zeilor, în care animalul sacrificat era ars în întregime.
  2. Ucidere (prin ardere) a unui foarte mare număr de oameni.
  3. (În prezent) Ucidere în masă din cauza unor motive politice, religioase sau ca urmare a unor cataclisme provocate de om.

Holocaustul reprezintă un uriaş masacru-6 milioane de victime dintre care 1,5 mil copii. Termenul „holocaust” nu e de origine ebraică şi înseamnă la origine sacrificare rituală justificată teologic. În ebraică termenul folosit e „shoa”, având sensul de catastrofă totală. Holocaustul a fost o decizie care a privit un popor oriunde s-au aflat membri săi; a fi născut evreu echivala cu o condamnare la moarte. Acţiunea de exterminare a evreilor a fost sistematică şi pe cât posibil deplină; au fost „doar” 6 milioane de victime pentru că germanii nu au mai avut timp. Ideologia nazistă s-a bazat pe argumentul superiorităţii de rasă şi a fost transformată in politică de stat pe termen lung. Înainte de 1933 „exterminare” era un termen care desemna lichidarea insectelor. Utilizarea lui referitor la evrei promova dezumanizarea în trepte a raselor. În vârful piramidei se găsea rasa germană iar la baza ei, evreii, consideraţi o rasă „subumană” care trebuia eliminată. Şi alte rase, considerate inferioare erau tratate discriminatoriu. (Ex. slavii erau puşi la o muncă de sclavi). Ideologia nazistă s-a bazat pe mituri iraţionale promovând perspectiva pericolului mondial pe care îl reprezentau evreii.   Naziştii plănuiau o nouă organizare a lumii in funcţie de eşalonarea rasială.  Dezumanizarea evreilor se realiza pe mai multe căi: Prin legi, prin închiderea lor în lagăre de concentrare, de muncă sau de exterminare.

Lagărele de exterminare au fost invenţia lui Hitler şi au culminat cu folosirea tehnicii moderne pentru lichidarea pe cale fizică şi chimică a prizonierilor. De-a lungul războiului s-a întârziat puţin aplicarea exterminării evreilor din motive tehnice şi pentru securitatea celor care aplicau ordinele. (ex. În Rusia prizonierii erau puşi să sape gropi la marginea pădurilor şi apoi împuşcaţi.  Îngroparea miilor de cadavre a ridicat probleme tehnice apărând pericolul de epidemii şi atunci s-a găsit soluţia tehnică cu gazarea si arderea lor.

La sfârşitul primului război mondial germanii îi condamnau pe evrei pentru înfrângerea lor, şi astfel a pornit totul. Germanii îi considerau de atunci pe evrei cei mai aprigi duşmani ai lor.  Partidul nazist şi-a elaborat un program la 24 februarie 1920 în care se spunea că cetăţenii negermani nu puteau locui în Germania decât ca oaspeţi, nu aveau drepturi politice, nu puteau fi consideraţi ca cetăţeni ai ţării. Ei susţineau că „rasa” este determinată de „sânge”. „Rasa germană” este o rasă de „domni”. Ea trebuie păstrată în stare pură, neamestecată cu rasele „inferioare”. Poporul german este poporul superior.

Considerau că ei sunt singurii care aveau dreptul de a cuceri cât mai multe teritorii pe care să le „purifice. Cele mai mari vise ale naziştilor erau să domine toată lumea, eliminând rasele inferioare. De îndată ce naziştii ajung la putere, un potop de excluderi şi de interdicţii se abate asupra populaţiei evreieşti. Acestea sunt: excluderea din serviciul public, interdicţia de a practica o profesiune artistică, interdicţia de a exercita profesia de redactor-şef în presă, evreii nu puteau efectua serviciul militar activ, sunt interzise căsătoriile şi relaţiile sexuale între evrei si germani, excluderea evreilor din sistemul de asigurări sociale, medicilor evrei li se interzice să profeseze, iar puţinii doctori şi avocaţi care au fost acceptaţi nu au dreptul să trateze cetăţeni decât evrei. Evreii sunt obligaţi să-şi adauge prenumele de Sara sau Israel, li se interzice accesul la asistenţă socială, şomerii sunt obligaţi să presteze muncă forţată, evreii cu venit lunar de peste 39 mărci sunt supuşi unui impozit suplimentar de 15%, evreii nu mai pot refuza să presteze muncă forţată chiar dacă au o slujbă. Sunt plătiţi în acord şi nu au dreptul la concediu sau la beneficii sociale: se desăvârşeşte astfel reducerea lor la sclavie. Epuizarea prin înfometare. Limitarea orelor de acces ale evreilor în magazine, pentru că ei nu puteau cumpăra decât după ce-şi terminau germanii cumpărăturile. Sunt confiscate numeroase pachete din străinătate. O conferinţă din 1942 hotărăşte reducerea alimentelor pe care evreii le pot achiziţiona: evreii nu mai pot cumpăra prăjituri, pâine albă, suplimente pentru copii, lapte integral (ci numai degresat).

Inspirat din sursa:http://www.referat.ro/

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s