Biblioteca "Onisifor Ghibu"

Nicolae Labiş – buzduganul unei generații

nicolae-labis-1

Nicolae Labiş ( 2 decembrie 1935, Poiana Mărului, comuna Mălini, judetul Suceava – 22 decembrie 1956, Bucureşti), poet român remarcabil de talentat.  Fiu al invăţătorului Eugen Labiş şi al Profirei, ambii i-au indrumat primii paşi în cadrul şcolii primare.

 Din copilarie scrie poveşti şi poezii. Între 1947 – 1951 urmează cursurile Liceului „Nicu Gane” din Fălticeni, continuă apoi studiile la Iaşi şi debutează în „Zori noi – Suceava” (1950) şi „Viaţa Românească” (1951).

 Urmeaza cursurile Şcolii de literatura „Mihai Eminescu” din Bucureşti. Se înscrie şi abandonează imediat facultatea de Filologie din Bucureşti.

 Debutul editorial aduce un suflu nou poetic şi o speranţă: „Primele iubiri” (1956). Pregăteşte pentru tipar volumul „Lupta cu inerţia” (apare postum, 1958), dar moare stupid, in preajma Craciunului din anul1956, in urma unui accident de tramvai. Poemul „Moartea căprioarei”, inspirat de un eveniment real, l-a facut celebru în rândul mai multor generaţii de adolescenţi. Criticul Eugen Simion l-a supranumit, folosind o metaforă din basme, –  „buzduganul unei generaţii” căci debutul său avea să anunţe generaţia lui Nichita Stănescu cunoscută sub numele de generaţia șaizecistă.

labis-465x390

În creația lui Labiș, ești deopotrivă, –  vânător și pradă, mai ales în cea mai apreciată și mai frumoasă dintre poeziile sale: „Moartea căprioarei”, care și astăzi se bucură de o mare apreciere din partea criticilor literari și continuă să uimească generații după generații, fiind mereu actuală.

Colegul de generație al lui Nicolae Labiș, Nichita Stănescu (mai în vârstă ca Labiș cu doi ani) mărturisea unor prieteni revelația, pe care această poezie i-a adus-o atunci când, în amfiteatrul Facultății de Filologie, Nicolae Labiș a prezentat poezia: “Bătrânilor, Labiş nu ne-a citit nimic… Ne-a recitat poemul „Moartea căprioarei”… Am fost copleşit… Până atunci credeam că sunt şi eu un poet mare. Ei bine, în momentele când Labiş recita, mi-am dat seama cât de mare poet era el şi cât de prost eram eu…”

06-poemul-duminica-1

Reacție inexplicabilă, dar sinceră, neexagerată, pentru că poetul Necuvintelor, referindu-se la aceeași poezie, ar fi afirmat că ar fi dat orice să fi scris el „Moartea căprioarei”. Cu certitudine, amândoi poeții, rămân deopotrivă, doi dintre marii poeți ai literaturii române.

Poemul  „Moartea căprioarei” a avut la bază o experiență trăită de copilul Labiș în perioada secetei și a foametei, care a urmat celui de-al Doilea Război Mondial. Oamenii erau secerați de foame și, în viziunea poetului N. Labiș, aduceau daune pădurii, pe care o iubea nespus, dar era conștient că nu aveau o altă alegere: Iar datina și mila sunt deșarte,/Când soru-mea-i flămândă, bolnavă și pe moarte („Moartea căprioarei” ).

lucian-raicu-nicolae-labis-4841846Nicolae Labiș aduce în poemul „Moartea căprioarei”  propria  versiune a Paradisului Pierdut, între vârsta copilăriei și vârsta maturității, între vis și realitate, între viață și moarte, între natură și civilizație, între foame și iubire, între război și pace, între spirit și materie. Și azi încercăm să înțelegem și să descoperim alte și alte semnificații ale imaginilor prezente în poem.

Profunzime, sensibilitate, intuiție și clarviziune, o uluitoare precizie în a extrage posibilități lirice din episoade de viață obișnuită, trecându-le prin focul intens al trăirilor, acestea sunt poeziile lui Nicolae Labiș, dintre care „Moartea căprioarei” este o adevărată capodoperă.

Destinul, dar mai ales expresia sa, poezia, nonconformismul său, vibrația versurilor  îl înfățișează pe N. Labiș ca pe un poet al tinerilor, mereu actual și irepetabil.img_20161205_162408

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s