Biblioteca "Onisifor Ghibu", Biografie, Cezar Petrescu, expoziţie de carte

Cezar Petrescu: Cronicar al realităţii interbelice

55 de ani de la stingerea din viaţă a 
scriitorului român
(1 dec. 1892 – 9 martie 1961)

Cezar Petrescu (n. 1 decembrie 1892, Cotnari, Iaşi – d. 9 martie 1961, Bucureşti) a fost un romancier, nuvelist, traducător şi gazetar român, redactor la Adevărul, Dimineaţa, Bucovina, Ţara nouă, Voinţa, fondator şi codirector, alături de Pamfil Şeicaru, al revistei social-politice şi culturale Hiena (19191924).

Date biografice
S-a născut la Hodora-Cotnari, judeţul Iaşi, fiu al inginerului Dimitrie Petrescu, profesor la Şcoala agricolă Trifeştilângă Roman, unde viitorul scriitor a şi învăţat între 19011903. Urmează liceul la Roman şi, apoi, la Iaşi, unde îşi ia bacalaureatul în anul 1911. Obţine licenţa în drept în anul 1915.
Cezar Petrescu, scriitor fecund, care, pe urmele lui Honoré de Balzac, aspira să scrie o nouă „Comedie umană”, oCronică românească a veacului XX. Este cunoscut, totodată, ca unul dintre cei mai de seamă gazetari ai primei jumătăţi a secolului trecut.
Alături de Lucian Blaga, Adrian Maniu şi Gib Mihăescu întemeiază revista Gândirea în anul 1921. Este fondator al ziarelor Cuvântul (1924) şi Curentul 1928; director al ziarului oficios România în 1938 şi al revistei ”România literară”, 1938- suprimate în 1940; membru al Academiei Române, din 1955. Se afirmă ca romancier cu romanul „Întunecare” (1927-1928).
Obţine Premiul naţional pentru literatură în 1931 şi Premiul de Stat pentru dramaturgie în 1952 pentru piesa Nepoţii gornistului – colaborare cu M. Novicov.
Opera
Opera lui Cezar Petrescu cuprinde circa 70 volume – romane , nuvele, piese de teatru, proză fantastică şi literatură pentru copii, studii, note de călătorie şi memorialistică.

 

Cronica românească a veacului XX

·       Rodul pământului
·       Scrisorile unui răzeş, 1922
·       Război şi pace
·       Întunecare,2 vol., 1927 – 1928
·       Ochii strigoiului, 1942
·       Plecat fără adresă
·       Sosit fără adresă
·       Capitala care ucide (temă semănătoristă)
·       Calea Victoriei, 1930
·       Greta Garbo, 1932
·       Duminica orbului, 1934
·       Carlton
·       Oraş patriarhal, 1930
·       Ciclul 1907 – Mane, Tekkel, Fares, 1937
·       Noi vrem pământ, 1938
·       Pământ … mormânt,
·       Comoara regelui Dromichet, 1931
·       Aurul negru, 1934
·       Apostol, 1933 şi 1944 – Scris în memoria primului sau dascǎl, Nicolae Apostol.

Literatură pentru copii

·       Fram, ursul polar, 1931
·       Cocârţ şi bomba atomică, 1945
·       Pif – Paf – Puf, 1945
·       Omul de zăpadă, 1945
·       Iliuţă copil, 1945
·       Neghiniţă, 1945

Expoziţie virtuală


Petrescu, Cezar. Aranca, ştima lacurilor. – Bucureşti: Minerva, 1973. – 251 p.
      Omul nu mă simţise apropiindu-mă.
     Era cu toată atenţia magnetizata în altă parte. Am ridicat ochii după privirea lui spre cer. Şi l-am înţeles îndată, respectîndu-i la coma încordare care-i crispase obrazul palid-verzui şi-i aprinsese scînteieri fosforice în pupile.
    Acolo, în adîncul înalt al văzduhului, cu albastrul glacial şi calm, se desfăşura o rapidă dramă a singurătăţilor. Mută şi îndeobşte fără spectatori

Petrescu, Cezar. Aurul negru. – Cluj-Napoca: Dacia, 1984. – 527 p.
      Cerul era străveziu şi înalt, fără pată. Lumina, bălaie ca mierea.
     Era o primăvară lină, cum au mai trecut pe aicea mii. Raza s-a alungat jucăuş cu o gîză. S-a furişat, subţiată, prin ochiurile frunzarului fraged. A stătut tremurînd dezmierdare vicleană de somn, pe gene. Mîna omului din cerdac a lunecat răpusă de toropeală. Şi în aceeaşi clipită, degetele căzînd au smuls perdeaua cea groasă care astupa arătarea de mult aşteptată.
     A fost ca o dezlegare de vrajă.
    Valea s-a deschis deodată cu sclipet de arme, de coifuri, de scuturi, în soare, şi cu oamenii vechi ai acestor ţinuturi.
Petrescu, Cezar. Baletul mecanic. – Bucureşti: Minerva, 1975. – 389 p.
     Baletul mecaniceste o carte singulară nu numai în proza lui Cezar Petrescu, dar şi în literatura nostra interbelică. Singularitatea sau ciudăţenia ei stă nu atît în neobişnuitul balet de păpuşi mecanice, din a doua parte a romanului, invenţia cu care straniul constructor de geniu Coppelius vrea să revoluţioneze arta şi viaţa, cît în transferul ostentativ de simboluri sociale şi umane.
Petrescu, Cezar. Carlton. – Bucureşti: Gramar, 1994. – 401 p.
     Romanul Carltonun e un documentar reportericesc, ci un roman psihologic, de profundă analiză a comportamentului uman în faţa destinului imprevizibil.






Petrescu, Cezar. Drumul cu plopi. – Bucureşti: Ed. pentru literatură, 1961. – 678 p.
     Apariţia unui cuprinzător volum de nuvole ale lui cezar Petrescu cum e acesta de faţă prilejuieşte şi chiar impune discutarea mai multor probleme privitoare la începuturile sale scriitoriceşti precum şi la întreaga sa operă literară şi pubblicistica.

Petrescu, Cezar. Dumineca Orbului. –Bucureşti: Jurnalul Naţional, 2011. – 298 p.
     În Dumineca Orbului acţiunea se întinde de-a lungul unei singure zile şi poate fi rezumată în cîteva cuvinte: doi tineri se cunosc pe peronul Gării de Nord, se îndrăgostesc şi îşi dau întîlnire pe mai tîrziu. E o melodramă în care se reflectă cinematograful anilor’ 30, dar şi o satiră deloc tandră a vieţii din Capitală, cu umbrele, viciile şi politicienii ei. Cine aşteaptă un happy-end trebuie să ştie că autorul este un sadic depresiv şi că, în romanul lui Cezar Petrescu, Dumineca Orbului cade într-o zi de 13.

Petrescu, Cezar. Greta Garbo. – Craiova: Crisadi, 1992. – 319 p.
    Eleva Alina Gabor, printr-o nefastă asemănare cu celebra actriţă Greta Garbo, trăieşte o adevărată dramă. Nedreptăţită flagrant şi pedepsită pentru această asemănare. Alina părăseşte liceul, placa în lume, se adunca în vîltoarea vieţii şi vrea să plătească vieţii şi oamenilor deopotrivă cu aceeaşi monedă cu care viaţa i-a plătit, să se răzbune pe origine, fără alegere. Din victimă îngenuncheată, înfrîntă şi aproape să fie strivită, Alina se ridică, se scutură de trecutu-i potrivnic, ia o nouă înfăţişare; îşi ia, cu alte cuvinte, destinul în răspăr. Apucă armele otrăvite care erau s-o doboare şi le întoarce contra semenilor. Întîlnirea cu adevărata Greta Garbo, care îi propune s-o dubleze în filme, nu duce totuşi, la curmarea destinului ei tragic.
Petrescu, Cezar. Întunecare. Vol. 1. – Bucureşti: Litera Internaţional, 2010. – 365 p.
     Origine citeşte sau reciteşte romanul Întunecare, scris de Cezar Petrescu în anii imediat următori primei conflagraţii mondiale, poate fi într-o situaţie de natură să-i trezească, cel puţin, dacă nu răspunsuri ferme la nedumeriri ivite între timp, atunci, cu certitudine, anumite interogaţii.





Petrescu, Cezar. Întunecare. Vol. 2. – Bucureşti: Litera Internaţional, 2010. – 361 p.

    Întunecare este un titlu ce a ajuns să conţină în sine mai multe sensuri, cel antropologic destinal fiind, desigur, cel mai profund. Dar acest înţeles va fi – pentru mulţi cititori – corelat mereu şi cu semnificaţii sociale şi psihologice. De ce? Pentru simplul motiv că baza socială şi cea psicologica din orice război, răscoală sau revoluţie aduc la suprafaţă multe feţe ale întunecării.

   Oricum, Întunecarea lui Cezar Petrescu rămîne un reper literar major, unul dătător de seamă atît pentru istoria literaturii române. Cît şi pentru evoluţia luminărilor şi întunecărilor colective, periodice, ale poporului nostru.
Petrescu, Cezar. Proză fantastică. – Iaşi: Junimea, 1986. – 160 p.
     Se vede lesne că fantezia excepţională a prozatorului e nutrită cu lectura despre ocultism şi –ara-psihologie, cu scrieri sfidînd ordinea cotidianului trăit; fantome, demoni, practici secrete, coşmare, tulburări fiziologice, magie şi esoterism, acestea impulsionează propriile demersuri de creator.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s