Biblioteca "Onisifor Ghibu", expoziţie virtuală, Nicolae Corlăteanu

Personalitatea zilei

Nicolae Corlăteanu – practician şi teoretician al cultivării limbii
(100 de ani de la naștere)

Expoziție virtuală

Nicolae Corlăteanu s-a născut pe 14 mai 1915 în satul Caracui, judeţul Lăpuşna, astăzi raionul Hânceşti.
A terminat liceul la Chișinău, după care a studiat la Facultatea de Litere și Filosofie și Facultatea de Drept ale Universității din Cernăuți. A fost şef al Catedrei de limbă şi literatură naţională a Universităţii de Stat din Chişinău (1946-1949), şef de sector (1947-1981), director-adjunct (1958-1961) şi director (1961-1969) al Institutului de Limbă şi Literatură al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, profesor la Universitatea de Stat din Chişinău (1969-1988).
A lăsat o moştenire ştiinţifică impresionantă, memorialistică şi de alte genuri în peste 550 lucrări printre care: Dicţionar român-rus (1954) „Studiu asupra sistemei lexicale moldoveneşti din anii 1870-1970” (1964); “Fonetica limbii moldoveneşti literare contemporane” (1978); “Cuvântul în vâltoarea vieţii” (1980); “Scriitorul în faţa limbii literare” (1985); “Lexicologia” (1992); “Fonetica” (1993); “Răspântii” (1995); “Nandrişii” (1998); “Aşa am trecut până acum prin viaţă” (2000); “Neologismul în opera eminesciană” (2004) etc.


Notă:  Cărţile sunt prezentate în ordinea cronologică a apariţiei editoriale.  

Corlăteanu, Nicolae. Studiu asupra sistemei lexicale moldoveneşti. – Chişinău : Cartea Moldovenească, 1964. – 496 p.
Autorul prezentei lucrări şi-a început cercetările, consacrate studierii mai mult sau mai puţin complexe a vocabularului din opera crengiană, cu scopul de a schiţa locul, pe care trebuie să-l ocupe scrierile lui Ion creangă în procesul evolutiv al limbii literare moldoveneşti.
Corlăteanu, Nicolae. Egală între egale. – Chişinău, 1971. – 60 p.
Tot ce e considerat mai de preţ, mai scump şi mai folositor este o comoară. De aceea poetul Alexe Mateevici nu în zadar a caracterizat limba noastră ca o comoară. Într-adevăr, limba este un izvor de îmbogăţire sufletească, pentru că numai prin mijlocirea ei, cu ajutorul ei putem să însuşim toate cunoştinţele, toată ştiinţa, pe care omenirea a prelucrat-o în cursul veacurilor.
Corlăteanu, Nicolae. Cuvântul în vâltoarea vieţii. – Chişinău : Lumina, 1980. – 77 p.
Nu-i destul să cunoaştem mai mult sau mai puţin limba, ci trebuie să-i cunoaştem legile ei, trebuie s-o cultivăm. Se impune educarea vorbitorilor în spiritul însuşirii celor mai frumoase şi expresive mijloace lingvistice.
Corlăteanu, Nicolae. Limba noastră. – Chişinău : Cartea Moldovenească, 1981. – 140 p.
Nivelul de cultură a exprimării unui om este o oglindă a nivelului său spiritual. Frumuseţea şi măreţia, forţa expresivă a limbii materne constituie principalul mijloc de înrâurire asupra copilului, ca şi asupra adultului, de înnobilare a sentimentelor, a sufletului, a gândurilor, a trăirilor acestuia. Trecând de la o generaţie la alta, limba trebuie nu doar păstrată ca ochii din cap, ci ea se cere a fi dezvoltată, îmbogăţită, împodobită cu cea mai mare grijă.

Corlăteanu, Nicolae. Scriitorul în faţa limbii literare. – Chişinău : Literatura artistică, 1985. – 192 p.
Ca şi în alte lucrări, în cartea de faţă autorul, Nicolae Corlăteanu, vădeşte o dragoste aparte faţă de bogăţiile cele mai diverse ale graiului matern – „limba vechilor cazanii”, „graiul pâinii”, – manifestă o grijă părintească de mare filolog şi om de cultură pentru dezvoltarea, cultivarea şi propagarea limbii literare.

Corlăteanu, Nicolae. Schiţe de istorie a limbii moldoveneşti literare. – Chişinău : Lumina, 1986. – 281 p.
Istoria limbii literare este o disciplină ştiinţifică situată la intersecţia dintre lingvistică şi filologie, istorie şi critică literară. Dezvoltarea stilurilor limbii şi a celor individuale ale scriitorilor, studierea lor aprofundată consolidează poziţiile istoriei limbii literare.
Corlăteanu, Nicolae. Lumea cu toate ale ei. – Chişinău : Literatura artistică, 1988. – 204 p.
Lucrarea de faţă îşi pune drept scop analiza mijloacelor de limbă moldovenească literară, capabile a reda cele mai diverse noţiuni din cele mai diferite domenii ale vieţii ştiinţifice şi social-economice.
Corlăteanu, Nicolae. Răspîntii. – Chişinău, 1995. – 184 p.
Lucrarea de faţă este un fel de mărturisire nu doar a autorului, ci şi a generaţiei sale, pe care a numit-o patruzecistă. E vorba de multe încercări, suferinţe şi îndoieli legate de însăşi existenţa conaţionalilor săi, antrenaţi într-o continuă schimbare de situaţii politice, sociale, economice, etnice şi – ca urmare – într-o evidentă şi continuă stare de veghe, şovăire în atitudini, acţiuni, sentimente.

Corlăteanu, Nicolae. Testament. – Chişinău, 2010. – 256p.
Nicolae Corlăteanu se află printre puţinii intelectuali basarabeni cu temeinică şcoală românească, cu o excelentă pregătire în filologie şi în drept, care a supravieţuit terorii fostului regim şi a rămas în serviciul ştiinţei filologice şi al pedagogiei naţionale, participând la reconstituirea destinului românilor basarabeni.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s