Biblioteca "Onisifor Ghibu", revistă virtuală, Serafim Saka

Serafim Saka – o sinteză a spiritualităţii româneşti (80 de ani de la naştere)

Revistă bibliografică virtuală

„Serafim Saka este o sinteză a ceea ce înseamnă spiritualitate românească 
în materie de expresie literară”
(Laurenţiu Ulici).


       

         Pe data de 16 martie 2015 se împlinesc 80 de ani de la naşterea prozatorului, publicistului şi dramaturgului Serafim Saka. Născut în 1935, la Vancicăuţi, judeţul Hotin, România Mare, Serafim Saka este cunoscut cititorilor prin proza şi publicistica sa originală.
         A debutat în anul 1968, cu volumul Era târziu, urmat de romanele Vămileşi Linia de plutire. A scris mai multe piese de teatru, dintre care două au fost montate la Chişinău: Această copilărie îndepărtată şi Omul a doua zi. A semnat şi câteva cărţi de eseuri, interviuri şi note de călătorie. Serafim Saka a absolvit cursuri de scenaristică în Moscova şi a lucrat la studioul „Moldova-Film”, fiind autor de scenarii şi realizator de filme documentare.
         Serafim Saka a fost, înainte de toate, un maestru al dialogului şi al unor analize psihologice de profunzime. Volumul său de interviuri Aici şi acum a servit drept model pentru mai mulţi publicişti, care au îmbrăţişat acest gen ziaristic.
          
·        Aici: Atunci şi Acum: dialoguri / Serafim Saka. – Chişinău : Ed. Prut Internaţional, 2010. – 452 p.

      Cartea de interviuri, Aici: Atunci şi Acum, a cărei primă ediţie a apărut în anii brejnevismului, în perioada unei stagnări pestilenţiale, este un volum unic în ce priveşte prospeţimea şi acuitatea abordării celor mai diverse subiecte, este un gest de curaj, pentru că aducea în prim-plan o lume dezgolită de fardul convenţionalismelor culturii oficiale. 
       „În majoritatea dialogurilor, subtextul e unul relevant-psihologic, din care cititorul îşi dă seama cam ce fel de om e cel care răspunde.
        În ce priveşte scriitorul, artistul în general, Serafim Saka este suspicios faţă de întâlnirea dintre gustul lumii şi dorul nostru de a fi pe placul el. De unde şi dorinţa-i de-a auzi „ceva critic despre critica de la noi”” (Leo Butnaru) .

·        Basarabia în Gulag / Serafim Saka.  – Chişinău : Ed. Meridianul 28, 1995. – 342 p.
     Volumul Basarabia în Gulag este o culegere de povestiri a 18 protagonişti şi se impune, înainte de toate, ca o cutremurătoare istorie a trăirilor la limită. Unele din textele cuprinse în volum exprimă o frumuseţe stilistică, înţelepciune şi duioşie, calm şi încredere în destin, de o spiritualitate autentică. Cum sunt cele 36 de extrase din scrisorile ţăranului Maxim Holban, trimise, din lagăr, de-a lungul anilor familiei sale rămase acasă, în Basarabia.
     Lucrarea demonstrează faptul că noţiuni emblematice ca patrie, patriotism, naţiune, dragoste de neam, nu numai că nu s-au demonetizat, dar încă susţin până la limită puterea de a rezista şi a trăi, învingând chinuri anevoie de imaginat.

·        Linia de plutire / Serafim Saka. – Bucureşti : Ed. Eminescu, 1993. – 182 p.
     Începutul romanului Linia de plutire pune la îndoială convingerea unanimă cu privire la prezent. Adică timpul în care trăieşte fiecare om. De aici, contrazicerea şi parodierea proverbului, ca reprezentant al înţelepciunii curente. Spre exemplu: „Nerăbdarea cu care niciodată n-ai să treci marea”.
     Lumea descrisă în roman este una de solitari, de fiinţe aflate într-un continuu exerciţiu de însingurare. Cum susţine un personaj, este „o lume de Solo”. O lume în care un cuplu familial doreşte să se despartă tocmai pentru că nu are absolut nici un motiv pentru divorţ.
     Romanul se încheie printr-o apăsare asupra sensului adevărat. Lumea romanului nu-i poate oferi lui Costin decât un singur fruct – cel otrăvit. Parabola nu lasă loc nici unui dubiu. Cei care scapă din naufragiul moral al existenţei cotidiene vor supravieţui asemenea unor mari invalizi, amputaţi sufleteşte. Morţi vii, într-o lume mortifiantă. (Dan Mănucă)
·        Pe mine mie redă-mă : roman-fapt / Serafim Saka. – Chişinău : Ed. Arc, 2013. – 548 p.
       „Romanul-fapt al lui Serafim Saka, Pe mine mie redă-mă este o scriitură absolut inedită în spaţiul nostru. O oglindă a trecerii noastre prin întunecatele decenii ale totalitarismului şi prin obscura tranziţie basarabeană.. Orice oglindă deranjează tocmai pentru că ne arată chipul, niciodată suficient de graţios.
     Serafim Saka îşi surprinde personajele, colegi de breaslă, în momente de cumpănă, în situaţii decizionale ori în comunicare cotidiană Nimeni nu este cruţat, nimeni nu este menajat, fie că e vorba de poeţi cunoscuţi ca Grigore Vieru sau Nicolae Dabija, fie că sunt invocate unele somităţi şi instanţe absolute la timpul lor, precum Andrei Lupan sau Vasile Coroban, fie că autorul vorbeşte despre prietenul său Aureliu Busuioc. Dar trebuie să menţionăm că personajele numite mai sus, dar şi altele, nu sunt neapărat monocrome, autorul găsindu-le cusururi, dar şi pomenindu-le calităţile” (Mircea V. Ciobanu). 
·        Vămile / Serafim Saka. – Bucureşti : Ed. Ulise, 1990. – 214 p.
     Vămile, unul din romanele de rezistenţă ale literaturii de dincolo de Prut, prezenta la suprafaţă un text deajuns de inocent; având însă în profunzime un sens ostil ideologiei colectiviste.
     Astăzi, la noi, Vămile interesează, înainte de toate, prin dezbaterea pe care o propune asupra atitudinii intelectualului în societate: concesie sau inflexibilitate, duritate faţă de numeroasele mediocrităţi, agresive prin definiţie, sau ignorarea lor? Sunt doar câteva din întrebările pe care le ridică romanul lui Serafim Saka.
     Putem remarca, de asemenea, volubilitatea naratorială, lipsa de ostentaţie în a mânui limba română, cu ale cărei cuvinte, silabe ori sunete naratorul, pur şi simplu, se joacă.
Prin Vămile, Serafim Saka s-a înscris, de aproape trei decenii, printre intelectualii proeminenţi ai spiritualităţii noastre contemporane.
·        Serafim, Saka. Mara // Proză scurtă (1) / Select., st. Introd. şi note bibliogr. de Grigore Chiper; postf. de Tudorel Urian. – Chişinău : Ed. ARC, 2004. – P. 289-298. – (Col. „Literatura din Basarabia în secolul XX”)
     Prezentul volum face parte dintr-o colecţie de antologii care încearcă, pentru întâia dată, o relectură pe genuri (poezie, proză, dramaturgie, eseu etc.) a fenomenului literar din Basarabia secolului al XX-lea.
     Mara „este o poveste mai veche – trăită, uitată, apoi reamintită şi din nou trăită, amănunt cu atât mai important, cu cât întâmplarea a ajuns până la noi fixată în timp, înaintea celui de-al doilea război mondial, pe când nemţii forfecau câte o ţărişoară pe noapte fără a strica un foc de pistol” (Serafim Saka).



Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s