Biblioteca "Onisifor Ghibu", Editura "Vinea" (Bucureşti), Gheorghe Grigurcu, Nicolae Ţone

O mie şi una de întrebări pentru Gheorghe Grigurcu

           O discuţie caldă cu Gheorghe Grigurcu, poetul şi criticul care ne-a adus soarele în cea mai ploiaoasă zi de octombrie…
Pe 24 octombrie 2014, Biblioteca „Onisifor Ghibu” a găzduit oaspeţi selecţi atît din Moldova, cît şi de peste Prut: Nicolae Ţone, Teodor Tanco, Arcadie Suceveanu, Emilian Galaicu-Păun, Teo Chiriac, Dumitru Crudu, Aliona Grati, Nina Corcinschi, Nichita Danilov, Nicolae Spătaru, Grigore Chiper, Radmila Popovici ş.a.
Criticul şi istoricul literar, directorul bibliotecii „Onisifor Ghibu”, d-nul Vitalie Răileanu şi-a început discursul cu un vers de Bacovia: „Da, plouă cum n-am mai văzut…”, accentuînd cenuşiul de afară, care nu ne-a împiedicat să iniţiem o caldă conversaţie cu mult-aşteptatul oaspete Gheorghe Grigurcu.
 Reciprocă a fost şi plăcerea lui Arcadie Suceveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, de a-l vedea pe Gheorghe Grigurcu, acasă, după 70 de ani.
Directorul editurii „Vinea”, Nicolae Ţone a mulţumit Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru organizarea acestei întrevederi şi a anunţat programul întîlnirii – O mie de întrebări pentru Gheorghe Grigurcu.
Cei prezenţi s-au grăbit să-l descoase pe poetul şi criticul Gheorghe Grigurcu despre tot ceea ce-i interesează. Astfel a început confesiunea maestrului…
Oraşul de baştină, Soroca, este un loc drag sufletului, doar că după 70 de ani a devenit o noţiune. Revăzîndu-l a rămas uimit de cetatea lui Ştefan cel Mare, de schimbările majore şi modernizarea acestuia. Cea mai importantă latură a activităţii sale este şi rămîne a fi poezia, despre care susţine că e o intersecţie dintre text şi viaţă şi  în nici un caz nu putem vorbi de o separare a celor două. Poezia şi viaţa sunt domenii distincte între care nu există competiţie. Analizînd relaţia literaturii cu viaţa, s-ar părea că e o concurenţă între cele două. Literatura e un mod de a masca viaţa, şi că viaţa, la rîndul ei, e un mod de a pune sub semnul întrebării literatura: „Poezia e ca vinul. În cantităţi modeste e un mod de viaţă, în cantităţi stabilite de medic – pentru sănătate, iar în cantităţi mari – un drog.”
Cei prezenţi s-au interesat şi de activitatea critică a lui Gheorghe Grigurcu, iar maestrul şi-a început răspunsul printr-un citat de Novalis – Cel mai bun critic al poeziei nu este decît poetul. În critică totul e un proces deschis, critica e supusă revizuirii, iar atunci cînd revizuirile morale continuă se conturează un nou tablou al literaturii.

Partea a doua a întîlnirii a continuat cu un recital al poeţilor, cărţile cărora au apărut la editura „Vinea”. Am avut plăcerea de a-i admira pe Vitalie Răileanu, Emilian Galaicu-Păun, Dumitru Crudu, Teo Chiriac, Grig Chiper, Arcadie Suceveanu, Teodor Tanco, Nicolae Ţone ş.a.








Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s