Biblioteca "Onisifor Ghibu", expoziţie virtuală, Săptămîna Uşilor Deschise

Tezaur strămoşesc


Expoziţie virtuală

Balade / alcăt. : Eugen Lungu. – Chişinău : Arc, 2013. – 188 p.

Prezentul volum face parte din colecţia „Cele mai căutate perle folclorice” şi adună sub coperţile sale poemele epice populare, cum mai sunt numite baladele, care ilustrează exemplar specia: Mioriţa, Meşterul Manole, Toma Alimoş, Soarele şi Luna, Corbeaş.a. O mare parte dintre aceste capodopere folclorice fac parte din curriculumul şcolar la literatura română şi se studiază în instituţiile de învăţământ superior.


Capcelea, Valeriu. Esenţa şi rolul tradiţiei în existenţa socială / Valeriu Capcelea. – Chişinău: Arc, 2011. – 160 p.

Existenţa tradiţiilor în societate este obiectiv necesară, întrucât nicio societate nu se poate lipsi de ele. În prezent, o mare semnificaţie în viaţa noastră trebuie să o aibă tradiţiile, obiceiurile şi sărbătorile. Potenţialul lor e colosal, dacă e utilizat şi orientat spre făgaşul constructiv – al dragostei faţă de patrie şi neam. Fără un echipament spiritual, fără un sistem de credinţe şi tradiţii societăţile se pot dezintegra. Tradiţiile şi credinţele asigură supravieţuirea şi funcţionalitatea grupului uman, ceea ce este o condiţie necesară de supravieţuire a individului.


Hasdeu, B. P. Folcloristica. Vol. I / B. P. Hasdeu. – Bucureşti: SAECULUM I. O., 2008. – 463 p.

În domeniul folcloristicii, opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu reprezintă un punct fundamental de reper. Volumele de faţă o înmănunchează pentru prima dată în integralitatea ei, dându-i posibilitatea cititorului să o aprecieze în toată diversitatea, articulaţia şi profunzimea ei.



Hasdeu, B. P. Folcloristica. Vol. II / B. P. Hasdeu. – Bucureşti: SAECULUM I. O., 2008. – 319 p.

… nu poate fi un mijloc mai interesant şi mai sigur de a cunoaşte forţele morale şi intelectuale ale unei naţiuni, decât numai prin literatura sa populară; şi nu este nici un alt mijloc mai nimerit şi mai frumos de a da unei literaturi culte un caracter original şi distinctiv, decât numai nutrind-o din literatura populară, precum literatura populară se adapă din fântânele unui instinct virginal.





Ghicitori / alcăt. : Sergiu Moraru.Chişinău : Arc, 2013. – 228 p.

O caracteristică specifică a ghicitorii este tonalitatea ei interogativă. Aceasta este prezentă chiar şi atunci când ghicitoarea constituie o descriere afirmativă a subiectului. Acest volum se prezintădrept una dintre cele mai ample şi mai bogate culegeri de ghicitori. Gruparea ghicitorilor pe compartimente s-a făcut după principiul înrudirii tematice, ceea ce va facilita cititorului procesul de căutare a pieselor necesare. În afară de motivele tradiţionale, în sumarul cărţii au fost incluse şi specii mai puţin obişnuite: ghicitori-întrebări, ghicitori-probleme, ghicitori-poeme, ghicitori-poveşti ş.a.



Legende / alcăt. : Nona Vrabie. – Chişinău : Arc, 2013. – 316 p.

Volumul însumează o bună parte dintre cele mai frumoase legende populare româneşti. Conţinutul cărţii a fost structurat în două compartimente tematice mari, cuprinzând legende despre faună(apariţia unor mamifere, păsări şi reptile concrete) şi despre floră (răspândirea pe pământ a diferitor specii de arbori, arbuşti, flori, buruieni şi alte plante). Fiecare dintre aceste mici istorioare explică în termenii eresului popular cum a fost populat uscatul cu diverse vieţuitoare şi cum a luat naştere bogăţia vegetală a Terrei.

Popa, Steluţa. Folclor muzical din Basarabia / Steluţa Popa. – Timişoara: Augusta, 1999. – 191 p.

Fragment important al unei civilizaţii ancestrale, folclorul românilor din Basarabia, străbătând veacurile, a rămas tot timpul cel mai direct şi mai sincer mijloc de stâmpărare a suferinţelor şi durerilor, de solidarizare pentru acelaşi ideal, de relaxare şi de exteriorizare a dorinţei de viaţă.




Poveşti şi snoave / alcăt. : Grigore Botezatu. – Chişinău : Arc, 2013. – 184 p.

Poveştile şi snoavele incluse în acest volum sunt, de regulă, mici istorioare cu tâlc adânc, din care se desprinde un mesaj etic. Ca în toate poveştile, în confruntarea dintre personaje înving întotdeauna cei buni, isteţi, harnici şi viteji: fata cea înţeleaptă, neîntrecutul Pepelea sau flăcăul cel sărac. Deşi fiecare dintre aceste piese epice ne transmite o lecţie de viaţă, istoriile respective nu sunt plicticos-moralizatoare, ci constituie o lectură antrenantă pentru toate vârstele, de la copii la adulţi.


Proverbe şi zicători / alcăt. : Efim Junghietu. – Chişinău : Arc, 2013. – 228 p.

Proverbele şi zicătorile sunt o chintesenţă a agerimii minţii omeneşti. Aceste expresii înaripate uşor de memorizat imprimă limbii mai multă plasticitate şi o mai mare forţă de expresivitate.
Proverbul este o specie de sine stătătoare a creaţiei folclorice, izvorâtă din experienţa de viaţă a poporului, expresia conturează concis şi plastic un gând, o povaţă, un sfat, o constatare. Are forma unei cugetări finite din punct de vedere gramatical şi logic.
Zicătorile sunt expresii figurate fără sens finit şi presupun numaidecât utilizarea într-un context adecvat. Sunt folosite atât în vorbirea orală curentă, cât şi în beletristică, publicistică, cu scopul de a conferi un surplus de expresivitate enunţului.

Răileanu, Iurie. Etno Moldova / Iurie Răileanu. – Chişinău, 2011. – 136 p.

În acest album monografic vom demonstra prin intermediul imaginilor acea splendoare a diverselor forme şi simboluri, coloritul la nesfârşit regăsit în diferite obiecte de folosinţă casnică, păstrate timp de câteva secole.



Ştefănucă, Petre V. Datini şi creaţii populare / Petre V. Ştefănucă. – Chişinău: Ştiinţa, 2008. – 440 p.

Unitatea neamului românesc şi a culturii sale au cerut totdeauna şi generalizarea procesului de investigare ştiinţifică în tot arsenalul ştiinţei academice române de la înfiinţarea ei şi până în prezent.
Prezenta ediţie este o selecţie care interesează o masă mai largă de cititori, prezentând texte folclorice din localităţi concrete, culese de la nume de oameni concreţi, însoţite de analizele şi comentariile ştiinţifice detaliate ale cercetătorului Petre V. Ştefănucă, reliefând astfel starea spirituală a societăţii basarabene dintr-o perioadă favorabilă pentru evoluţia socială şi culturală a acesteia.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s