Lansarea volumului Rockul, „Noroc”-ul şi noi (1966-1970)
Biblioteca „Onisifor Ghibu” a devenit şi un centru cultural care surprinde realitatea unui fenomen aparte, adesea constatat de Lumea cărţilor, iar lansarea volumului Rockul, „Noroc”-ul şi noi (1966-1970), semnat de prozatorul, scenaristul şi dramaturgul Mihai Ştefan Poiată a produs un deosebit efect benefic.
Vitalie Răileanu, critic şi cercetător literar, director al Bibliotecii „Onisifor Ghibu” a remarcat chiar în debutul evenimentului că „Noroc”-ul nu vine prin definiţie, el vine prin istorie, iar Mircea V. Ciobanu a preluat gândul, întrebându-se retoric: „Cum am putea explica faptul că nişte acordeonişti şi baianişti veniţi de la ţară se pervertesc(literalmente: peste noapte) în mânuitori de chitare electrice şi fac o muzică modernă, devenită Legendă?”.
Acest de ce? sau cum? a fost nota supremă a lansării volumului Rockul, „Noroc”-ul şi noi. Iurie Bârsă, directorul editurii ARC, unde a şi apărut acest remarcabil album-carte, a spus că: „În afară de interes comercial, editura ARC iată că deja 20 de ani parcurge un drum, metaforic vorbind, acoperit de volume-cărţi performante”.
Mihai Ştefan Poiată, autorul Legendei Noroc-ului a spus că a muncit foarte mult şi că: „Nu poţi reconstitui istoria anilor ’70 fără a aminti de grupul „Noroc”, dar nici despre grupul „Noroc” nu poţi scrie fără a te referi la contextul, fie anonim, în care a apărut şi a activat acest grup.

Prefaţatorul volumului, criticul literar Eugen Lungu a semnalat următoarele: „Noroc-ul a fost fereastra europeană, şansa noastră de sincronizare cu Occidentul prin descătuşarea muzicii şi a cuvântului ritmat”, dar şi al „unui limbaj muzical extraordinar care se citeşte dintr-o răsuflare”.
Unul din meritele mele, a menţionat în continuarea manifestării maestrul Ştefan Petrache, a fost că m-am aflat printre cei care a format axa „Noroc”-ului, în jurul căreia se învârte astăzi o Istorie a Rockului moldovenesc.
Unul din meritele mele, a menţionat în continuarea manifestării maestrul Ştefan Petrache, a fost că m-am aflat printre cei care a format axa „Noroc”-ului, în jurul căreia se învârte astăzi o Istorie a Rockului moldovenesc.
Tatiana Potâng, prim-viceministru, s-a expus asupra următoarelor: „Parcă nu e un roman, dar are personaje ca un deosebit volum artistic. Poate fi citit şi audiat, dar şi privit. Este un formidabil studiu-roman!”

Inconfundabilul ziarist Vasile Botnaru era convins că în această seară, aici, în Biblioteca „Onisifor Ghibu”, cel mai des va fi pomenit/pronunţat numele lui Mihai Dolgan. Aşa şi a fost. Istoria s-a produs deja şi trebuie s-o păstrăm vie în memoria noastră şi a generaţiilor viitoare! Acesta a fost îndemnul adresat participanţilor la lansare.
Noi am mai adăuga – e o istorie despre tinereţea fără de complexe, cu o nebună dorinţă de libertate, a fanilor „Noroc”-ului. Cei care aveau să sublimeze regimul comunist şi să construiască independenţa faţă de URSS – Mihai Ştefan Poiată, semnatarul Volumului dat, e unul dintre cei care se regăseşte şi printre semnatarii Declaraţiei de Independenţă.
Cartea e şi o descriere a mişcărilor sociale din lumea anilor ’60, şi o scurtă incursiune în stilurile muzicale de atunci. Fiind, în bună parte, o istorie orală, construită din amintirile membrilor formaţiei şi ale fanilor acesteia. Cartea e şi despre noi, cei de ieri, dar şi pentru tinerii cititorii de azi.