Lansarea volumului Rockul, „Noroc”-ul şi noi (1966-1970)
Biblioteca „Onisifor Ghibu” a devenit şi un centru cultural care surprinde realitatea unui fenomen aparte, adesea constatat de Lumea cărţilor, iar lansarea volumului Rockul, „Noroc”-ul şi noi (1966-1970), semnat de prozatorul, scenaristul şi dramaturgul Mihai Ştefan Poiată a produs un deosebit efect benefic.
Vitalie Răileanu, critic şi cercetător literar, director al Bibliotecii „Onisifor Ghibu” a remarcat chiar în debutul evenimentului că „Noroc”-ul nu vine prin definiţie, el vine prin istorie, iar Mircea V. Ciobanu a preluat gândul, întrebându-se retoric: „Cum am putea explica faptul că nişte acordeonişti şi baianişti veniţi de la ţară se pervertesc(literalmente: peste noapte) în mânuitori de chitare electrice şi fac o muzică modernă, devenită Legendă?”.
Acest de ce? sau cum? a fost nota supremă a lansării volumului Rockul, „Noroc”-ul şi noi. Iurie Bârsă, directorul editurii ARC, unde a şi apărut acest remarcabil album-carte, a spus că: „În afară de interes comercial, editura ARC iată că deja 20 de ani parcurge un drum, metaforic vorbind, acoperit de volume-cărţi performante”.
Mihai Ştefan Poiată, autorul Legendei Noroc-ului a spus că a muncit foarte mult şi că: „Nu poţi reconstitui istoria anilor ’70 fără a aminti de grupul „Noroc”, dar nici despre grupul „Noroc” nu poţi scrie fără a te referi la contextul, fie anonim, în care a apărut şi a activat acest grup.
Or, o carte care se citeşte uşor nu se scrie uşor, am adăuga noi. Monica Babuc, ministrul Culturii din Republica Moldova, fiind printre cei invitaţi afirma că în inima sa a rămas o urmă adâncă a norocului Noroc-ului nostru. Prefaţatorul volumului, criticul literar Eugen Lungu a semnalat următoarele: „Noroc-ul a fost fereastra europeană, şansa noastră de sincronizare cu Occidentul prin descătuşarea muzicii şi a cuvântului ritmat”, dar şi al „unui limbaj muzical extraordinar care se citeşte dintr-o răsuflare”.
Unul din meritele mele, a menţionat în continuarea manifestării maestrul Ştefan Petrache, a fost că m-am aflat printre cei care a format axa „Noroc”-ului, în jurul căreia se învârte astăzi o Istorie a Rockului moldovenesc.
Unul din meritele mele, a menţionat în continuarea manifestării maestrul Ştefan Petrache, a fost că m-am aflat printre cei care a format axa „Noroc”-ului, în jurul căreia se învârte astăzi o Istorie a Rockului moldovenesc.
Tatiana Potâng, prim-viceministru, s-a expus asupra următoarelor: „Parcă nu e un roman, dar are personaje ca un deosebit volum artistic. Poate fi citit şi audiat, dar şi privit. Este un formidabil studiu-roman!”
Legendarul chitarist al formaţiei „Noroc”, Alexandru Cazacu a îmbalsamat inimile şi sufletele celor prezenţi cu fragmente din repertoriul timpurilor.
Inconfundabilul ziarist Vasile Botnaru era convins că în această seară, aici, în Biblioteca „Onisifor Ghibu”, cel mai des va fi pomenit/pronunţat numele lui Mihai Dolgan. Aşa şi a fost. Istoria s-a produs deja şi trebuie s-o păstrăm vie în memoria noastră şi a generaţiilor viitoare! Acesta a fost îndemnul adresat participanţilor la lansare.
Noi am mai adăuga – e o istorie despre tinereţea fără de complexe, cu o nebună dorinţă de libertate, a fanilor „Noroc”-ului. Cei care aveau să sublimeze regimul comunist şi să construiască independenţa faţă de URSS – Mihai Ştefan Poiată, semnatarul Volumului dat, e unul dintre cei care se regăseşte şi printre semnatarii Declaraţiei de Independenţă.
Cartea e şi o descriere a mişcărilor sociale din lumea anilor ’60, şi o scurtă incursiune în stilurile muzicale de atunci. Fiind, în bună parte, o istorie orală, construită din amintirile membrilor formaţiei şi ale fanilor acesteia. Cartea e şi despre noi, cei de ieri, dar şi pentru tinerii cititorii de azi.
BIBLIOTECA „ONISIFOR GHIBU” 