Biblioteca "Onisifor Ghibu", expoziţie de carte, expoziţie virtuală, Lumea antică

Civilizaţia antică

Expoziţie virtuală

Bălan-Mihailovici, Aurelia. Istoria culturii şi civilizaţiei creştine / Aurelia Bălan-Mihailovici. – Bucureşti : Oscar Print, 2002. – 400 p.
Ceea ce trebuie remarcat în această lucrare este explicarea termenilor (teorie, inspiraţie, sinax, sinaxar, Hrismon sau Chrismon etc.) cu acribia lingvistului, dovedind prin aceasta analiza importantă covârşitoare a limbajului în relevarea esenţei culturii. Cu aceasta bogăţie de cercetare, de analiză şi evaluare a tezaurului ideatic şi etimologic-semantic, cartea Istoria culturii şi civilizaţiei creştine reprezintă pentru cititorul roman un izvor al cunoaşterii conştiinţei de sine, al prezentei şi al aportului nostru în spaţiul cultural European.
Braunstein, Florence. Istoria civilizaţiilor : de la origini până în sec. VII d. Hr. / Florence Braunstein ; trad. : Margareta Chiva. – Bucureşti : Lider, S.a. – 295 p.
Antichitatea este cea de-a doua epocă a istoriei. A început în jurul anului 3000 î. Hr., când a fost inventată scrierea cuneiformă, şi a durat până în jurul anului 476, când a căzut Imperiul Roman de Apus.
Reprezintă epoca în care s-au dezvoltat cultura, arta, religia şi marile civilizaţii.
Bury, J.B. Istoria Greciei / J.B. Bury ; trad. : Diana Stanciu. – Ed. a 2-a. – Bucureşti : ALL, 2006. – 585 p.
Cartea descrie în mod detaliat naşterea şi dezvoltarea civilizaţiei antice a Greciei până la moartea împăratului Alexandru cel Mare. Volumul este actualizat cu date recente care au parvenit din descoperirile arheologice precum şi din cele mai recente cercetări ştiinţifice. La sfârşitul volumului veţi găsi un amplu tabel cronologic, care începe cu anul 3000 î. HR odată cu apariţia civilizaţiei minoice în Creta şi se finisează cu moartea lui Aristotel în 322.
Căzan, Ileana. Atlas de istorie universală : gimnaziu, liceu / Ileana Căzan, Camelia Brâncoveanu, Iuliana Voicu. – Ed. a 2-a, rev. – Bucureşti : Aramis Print, 2005. – 64 p.
Realizat cu mare grija pentru buna selectare a hărţilor componente, potrivit programei privind studiul istoriei în învăţământ. Atlasul şcolar de istorie universala reprezintă un auxiliar practic şi extrem de valoros atât pentru elevi, cât şi pentru cadrele didactice implicate în predarea acestei discipline. Veţi regăsi în paginile acestui atlas marile civilizaţii ale omenirii, creşterea şi decăderea imperiilor, marile mişcări demografice, etc.
Crişan, Ion Horaţiu. Civilizaţia geto-dacilor / Ion Horaţiu Crişan. – Bucureşti : Meridiane, 1993. – 273 p.
Cartea de faţă prezintă o continuare a locului pe care îl ocupă civilizaţia geto-dagilor în ansamblul Europei antice, a contribuţiei pe care aceasta a avut-o la îmbogăţirea tezaurului universal, la dimensionarea aportului său în procesul etnogenezei românilor. Ea este un fel de meditaţie asupra principalelor aspecte ale civilizaţiei geto-dacice.
Djuvara, Neagu. Civilizaţii şi tipare istorice: un studiu comparat al civilizaţiilor / Neagu Djuvara ; trad. : Şerban Broche. – Bucureşti : Humanitas, 2008. – 566 p.
„În umbra civilizaţiei majore, înainte ca aceasta să dispară la rândul ei, câte alte culturi n-au pierit fără urmă! Această imensă dramă e astăzi trăită de mulţi cu nespusă intensitate. Trebuie să aparţii unei asemenea culturi pe cale de a se stinge, sau care moare chiar înainte de a înflori, pentru a înţelege nesfârşita disperare a acelora care asistă neputincioşi la dispariţia inexorabilă a celor mai preţioase valori ale lor. Cu fiecare cultură care moare, o floare unică se vestejeşte pentru a nu mai renaşte, o mireasmă incomparabilă se risipeşte pentru totdeauna”.
 Djuvara, Neagu.
Levy, Joel. Secrete ale istorie : forţele secrete care au modelat trecutul / Joel Levy ; trad. : Rodica Frăţilă. – Bucureşti : ALLFA, 2006. – 312 p.
Cartea reprezintă o poveste despre puteri secrete, despre oameni şi comploturi care au schimbat, din umbră, cursul evenimentelor… Arată rolul pe care armele secrete şi tehnologia de arhivă, precum Focul grecesc şi proiectul Ultra l-au jucat în vreme de război şi de pace, şi demonstrează cum grupuri şi guverne au uzat şi abuzat de povestiri născocite despre comploturi secrete şi conspiratori, pentru a-şi atinge propriile scopuri, începând cu Complotul Prafului de puşcă şi terminând cu armele de distrugere în masă irakiene.

Matei, Horia. Lumea antică : mic dicţionar biografic / Horia Matei. – Bucureşti : Danubius, 1991. – 250 p.
  Pe întregul teritoriu al lumii antice nu se poate vorbi de o structură economică unitară. Deşi existau multe trăsături comune, datorită unor realităţi specifice, se pot dis­tinge două zone mari: Orientul şi lumea greco-romană, în cadrul cărora fenomenele economice prezintă anumite caracteristici.
Şarambei, Iohanna. 99 personalităţi din lumea antică / Iohanna Şarambei. – Bucureşti : Artemis, S.a. – 320 p.

Cartea răspunde unei mereu cres­cânde preocupări a cititorului român, în general, şi a tine­rilor, în special: aceea de a cunoaşte cât mai temeinic şi cât mai amplu istoria omenirii şi a patriei noastre. Personalităţile lumii antice sunt prezentate în cadrul societăţii şi al istoriei popoarelor din mijlocul cărora s-au ridicat şi ale căror interese şi idealuri le-au servit.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s