Biblioteca „Onisifor Ghibu” şi-a axat manifestările literare şi culturale – Anul Dumitru Matcovschi – şi pe psihopedagogia lecturii, care oferă cititorului, acestui început de mileniu trei, vario posibilităţi de analiză a întregii opere matcovschiene. Iată de ce, am decis ca proba de foc s-o organizăm Extramuros, şi anume, la Liceul teoretic „Minerva”, în faţa unui public deosebit – profesori şcolari, de limbă şi literatură română, aflaţi la Orele de instruire continuă, organizate de Ministerul Învăţământului.
Vitalie Răileanu, critic şi cercetător literar, le-a vorbit despre deosebita expoziţie – Dumitru Matcovschi – Poet şi Om al Cetăţii – , completată şi cu un şir de volume şi documente, oferite cu mare generozitate de arhiva Muzeului de Literatură Română, „M. Kogălniceanu”.
Cei prezenţi au cunoscut ipostazele în care se produce Omul de Cultură Dumitru Matcovschi. S-a vorbit despre poetul, prozatorul, dramaturgul, publicistul, traducătorul şi editorul Dumitru Matcovschi.

Inteligent şi arţăgos, pătimaş şi aspru, sensibil şi mândru de originea lui ţărănească, scriitorul a câştigat, şi prin publicistică, nişte nuanţe particulare ale profilului său. Vom fi şi nu vom fi de acord cu publicistul în multele lui opinii (şi e firesc să fie aşa, dacă ţinem şi la propriile noastre opinii). Dar nu vom putea nega patosul sincer şi tensionat al paginilor prin care D. Matcovschi se angajează în dezbaterea problemelor stringente ale actualităţii. O face dintr-o înaltă datorie a scriitorului şi cetăţeanului.

Pe final am putea spune că la invitaţia noastră de a iniţia manifestările culturale – Anul Dumitru Matcovschi s-au raliat scriitorii: Iulian Filip, Ianoş Ţurcanu şi tânărul cercetător, dar şi colaboratorul Bibliotecii noastre – Ivan Pilchin.
Cele trei ore academice s-au perindat atât de repede, încât regretul a fost completat / aplanat tot cu: […] Poezia lui Dumitru Matcovschi: / Ne încălzeşte lutul, ne-alină două ape, / Pătimitor, trecutul, într-un oftat încape, / O iarbă-nrourată ascunde veche rană, / Ni-i soarta zbuciumată, oricând basarabeană.