Biblioteca "Onisifor Ghibu", colecţiile bibliotecii, concurs, conferinţă ştiinţifico-literară, Eminesciana, Mihai Eminescu, Revista Bibliografica

Oricine se redescoperă în opera eminesciană

Azi se împlinesc 164 de ani de la naşterea Marelui Geniu al poeziei române  -Mihai Eminescu şi în tandem cu acest eveniment, în Republica Moldova  se marchează Ziua Naţională a Culturii, fapt ce ne încurajează să valorificăm  Frumosul Cultural pe care îl deţinem din moşi-strămoşi.
În această zi Biblioteca ,,Onisifor Ghibu” a fost gazda mai multor manifestări culturale dedicate acestor evenimente. În primul rând utilizatorilor bibliotecii le-au fost propuse spre atenţie două expoziţii de carte din colecţiile bibliotecii: Cultura – totalitatea valorilor spirituale ale unui popor şi Mihai Eminescu – geniul tutelar al culturii neamului românesc.
Elevii claselor superioare de la Liceul Teoretic „Minerva” au fost invitaţi la două activităţi. O prezentare mai amplă a colecţiei Eminescianaa fost realizată de bibliotecarul principal Margareta Cebotari. Astfel, au fost trecute în revistă cele mai reprezentative ediţii de versuri, proză, opere politice şi de publicistică eminesciană. În deosebi s-a atras atenţia asupra volumelor despre viaţa zbuciumată a poetului, cât şi asupra ediţiilor de analiză şi sinteză a operei eminesciene. Accentul principal a fost pus pe prezentarea unui studiu de proporţii, recent intrat în colecţia bibliotecii „Onisifor Ghibu”:  Mihai Eminescu – Dicţionar enciclopedic, conceput şi semnat de redutabilul critic literar şi eminiscolog Mihai Cimpoi (apărut la Chişinău, Editura Gunivas în anul 2013, 584 pagini).
Apoi, învăţăceii de la Liceul Teoretic ,,Minerva”, alături de profesorii de limbă şi literatură română, au fost participanţi la un alt eveniment – Conferinţa literar-ştiinţifică„Universalitatea operei eminesciene”. Au conferenţiat – Dumitru Apetri, doctor în filologie, cercetător superior la institutul Academiei de Ştiinţe al Moldovei; Pavel Balmuş, cercetător şi istoric literar,  coloborator al Muzeului de Istorie al Literaturii Române ,,Mihail Kogălniceanu  şi Vitalie Răileanu, critic şi cercetător literar, directorul filialei ,,Onisifor Ghibu”.
Elevii, împreună cu vorbitorii, au trecut prin timp viaţa, activitatea şi opera eminesciană. Pavel Balmuş le-a vorbit despre cercetările referitoare la manuscrisele eminesciene, despre rima deosebită a versurilor „De la Nistru pân’la Tisa Tot Românul plânsu-mi-s-a”, ce au fost preluate şi de B. P. Hasdeu,  fiind inversate, apoi, aceleaşi versuri eminesciene fiind regăsite în  opera ,,Razvan şi Vidra sub o altă formă  –  „De la Nistru pân’la munte!”

Miracolul eminescian este pururi viu! Iar aceasta se dovedeşte prin apariţia unui şir de lucrări fundamentale dedicate lui Eminescu – bine argumentate şi documentate, a susţinut în luarea sa de cuvânt cercetătorul Dumitru Apetri,  deoarece creaţia Marelui Eminescu  întruneşte şi  existenţialismul, şi romantismul, şi lirismul specific operelor literare universale din diferite perioade istorice a celor mai renumiţi  scriitori din lume. Dumnealui a recomandat elevilor şi unele noi studii de proporţii despre creaţia eminesciană, semnate de cunoscuţii eminescologi români – Dumitru Copilu şi Teodor Stefanelli.

Concursul de creaţii poetice proprii, cu genericul  „Eminescu etern”, i-a întrunit în Sala Nuciferă a Bibliotecii „Onisifor Ghibu” pe mulţi elevi şi studenţi talentaţi, membri ai Clubului Liceenilor Liberali. 

Fiecare din participanţi a adus în faţa juriului şi a publicului cele mai frumoase versuri pline de dor şi metafore semnificative, atât dedicate lui Eminescu, cât şi scrise în dulcele stil eminescian. Folosindu-se de toate mijloacele moderne de stocare a informaţiilor, o bună parte din ei şi-au citit micile creaţii direct de pe notebook, tabletă sau telefon mobil, fapt ce justifică conexiunea WiFi din biblioteci. 

Vom menţiona şi aportul juriului, care a avut de selectat/determinat menţiunile pentru premianţi. Cel mai convingător a fost Ion Munteanu, deţinătorul premiului întâi, care i-a surprins pe cei prezenţi atât prin conţinutul poeziilor Peisaj şi Ora ezoterică, cât şi prin ţinuta scenică excelentă. Veronica Guranda a smuls premiul doi, prin structura versului tentant de ludic şi ironic, iar Olga Bostan a excelat printr-un lirism senzual: La noapte viscoleşte-n lună plină, / Şi norii cei fugari cerşesc lumină, / Iar crivăţul cel dur şi nemilos / Ne-a împietrit acum până la os… (Pustiu de iarnă). 

Toţi participanţii s-au ales cu mici seturi de carte şi… felicitări.



Mai multe fotografii de la aceste activităţi le puteţi vizualiza pe conturile bibliotecii de pe Facebook şi Flickr.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s