Biblioteca "Onisifor Ghibu", Nicolae Rusu, Programul de lectură Chişinăul citeşte o carte

Plăcerea lecturii – adevărat mijloc de evaluare

Vorbeam într-un articol din revista noastră, că Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” anunţă, deja al zecelea an, Anotimpul lecturilor. De fapt se subînţelege activităţile desfăşurate conform programului „Chişinăul citeşte o carte”, apropos, probabil cel mai reuşit din toate anunţate de reţeaua noastră. În tot cazul, impactul e vădit.
Aşadar, cititorilor noştri anul acesta li s-a propus să lectureze romanul Al şaptelea simţ (Ed. „Prut Internaţional”, Ch., 2013) semnat de bine cunoscutul scriitor Nicolae Rusu.
Persistă încă în această Lume a lecturilor această prejudecată: poziţia unui scriitor într-o ierarhie valorică determinând numărul de cititori pe care un volum sau altul îl atinge. Iată de unde şi marea noastră bucurie – romanul Al şaptelea simţ a fost citit pe parcursul acestui an de circa 4000 cititori! bunul nostru prieten, scriitor şi profesor universitar Nicolae Busuioc aminteşte că, atunci când îţi intră în obişnuinţă, lectura devine un ceva împărţit între „actul reflex, fascinaţie şi drog”. Probabil din aceste considerente lectura mai vine şi cu provocarea stării de interiorizare, cu momente afective şi mentale care nu pot fi comparate cu nimic.
Pe data de 20 noiembrie, Sala nuciferă a Bibliotecii „Onisifor Ghibu” a găzduit Conferinţe de totalizaredin cadrul programului anunţat. Toate bibliotecile au delegat câte 2-3 cititori care au expus viziunile personale asupra cuprinsului romanului „Al şaptelea simţ”. Faptul că mulţi din cei prezenţi sunt liceeni şi-au venit împreună cu profesorii de limbă şi literatură română, chiar bucură nespus!
Scriitorul Nicolae Rusu a fost plăcut surprins de mini-spectacolul prezentat de şapte cititori ai Bibliotecii „N. Titulescu”, de intervenţie ad-hoc a dnei Alexandra Tănase, ce a venit cu mai mulţi elevi, mulţumindu-i scriitorului pentru faptul, că astăzi se mai scrie romane ce pot fi citite şi cu împrumut. Studenţii de la Facultatea de Litere, U.S.M., Maxim Vasile, Stati Mihaela, Plăcintă Nina şi Cebanu Ecaterina (cititori fideli ai Bibliotecii „Onisifor Ghibu”) au remarcat surprinzătoarele adevăruri din paginile romanului, care demonstrează enunţând, propunând ipoteze inedite, contrariindu-şi chiar cititorii, dar fără ale frustra plăcerea lecturii. La aceste afirmaţii scriitorul Nicolae Rusu a ţinut să zică: „Orice scriitor, visează să fie original, numai că această originalitate trebuie să se bazeze pe deschiderea, pe o polisemie a limbajului, pe o coerenţă logică”.
Şi ceilalţi cititori referenţi au menţionat faptul – scriitorul Nicolae Rusu este un autor care-şi poartă gândurile prin toate ungherele încremenirii omului, transmiţându-le incisiv şi atunci el, omul – lecturant, merge singur spre text, spre frumoasele adevăruri şi lecţii de bonomie şi cumsecădenie. De aceea cuprinsul romanului este văzut şi caleidoscopic, în straturi, memoria o înregistrează derutant aproape, difuz. Limbajul este un amestec ingenios de reflexivitate, lirism, durităţi lexicale, senzaţii şi abstracţiuni.
Autorul, confundat cu personajul-narator îşi creează, deşi procedeul constă în introspecţie, o stare detaşată, ceea ce stilistic se traduce într-un limbaj subtil-parodic, sau, în tot cazul, procesual şi el precum lumea pe care o reprezintă, odată cu care se transformă.
Pe final a mai urmat o surpriză!

Doamna Lidia Kulikovski, doctor, conferenţiar universitar, a prezentat volumul Nicolae Rusu. Bibliografie (Tipografia „Foxtrot”, Ch., 2013 155 p.), ediţie îngrijită de dumneaei, alcătuitori – Liuba Ciobanu, Elena Butucel, iar redactarea bibliografică a fost elaborate de Margareta Cebotari. Astfel: „Bibliografia Nicolae Rusu este destinată tuturor celor interesaţi de a studia mai profund opera şi activitatea scriitorului Nicolae Rusu şi celor pasionaţi de creaţia lui (p.5)”.

Într-un început de mileniu, c-am perturbat, lecturile bune ne fac să cunoaştem sensul vieţii, să decontăm simbolurile pentru a ajunge la tensiunea ideatică, să intrăm în infinitatea lumii interioare şi exterioare, iar literatura română basarabeană „riscă” prea puţin, ea se rafinează. Nu se modifică ci creşte!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s